Din cuprinsul articolului
Fumatul rămâne una dintre cele mai nocive obiceiuri pentru sănătatea cardiovasculară, iar impactul său asupra tensiunii arteriale este atât imediat, cât și cumulativ.
Creștere imediată a tensiunii arteriale la fiecare țigară
La câteva secunde după prima inhalare, tensiunea arterială începe să crească. O singură țigară poate ridica tensiunea sistolică cu până la 20 mmHg, iar acest efect poate dura și 30 de minute. Motivul este simplu: fumul de tutun conține peste 7.000 de substanțe chimice, dintre care mai multe afectează direct sistemul circulator.
Nicotina, substanța responsabilă pentru dependență, activează sistemul nervos și declanșează eliberarea norepinefrinei, un hormon care contractă vasele de sânge. Rezultatul este vasoconstricția – îngustarea arterelor – care determină creșterea tensiunii arteriale.
Monoxidul de carbon, eliberat prin arderea tutunului, blochează transportul oxigenului la nivelul sângelui. Pentru a compensa lipsa oxigenului, inima începe să bată mai repede, ceea ce crește atât tensiunea arterială, cât și ritmul cardiac.
Un alt mecanism este stresul oxidativ: fumatul introduce radicali liberi care deteriorează pereții vaselor de sânge, contribuind la rigidizarea și îngustarea arterelor – două elemente cheie în dezvoltarea hipertensiunii.
Fumatul regulat duce la hipertensiune cronică
Pe termen lung, efectele acute ale fiecărei țigări se transformă în modificări permanente ale vaselor de sânge. Studiile citate de autori arată că fumatul pe termen lung crește riscul de hipertensiune cu până la 30%, chiar și atunci când sunt eliminate alți factori de risc precum obezitatea sau sedentarismul.
Un studiu amplu realizat în 2020 pe peste 7.000 de adulți a arătat că riscul de hipertensiune crește odată cu numărul de „pachete-ani”. Punctul critic apare după aproximativ 5 pachete-ani, ceea ce înseamnă:
- un pachet pe zi timp de 5 ani,
- sau 10 țigări pe zi timp de 10 ani,
- sau 5 țigări pe zi timp de 20 de ani.
Cu cât expunerea este mai mare, cu atât deteriorarea vasculară este mai accentuată.
Cum afectează hipertensiunea inima și vasele de sânge
Creșterea tensiunii arteriale este doar începutul. În timp, fumatul accelerează procesul de ateroscleroză — întărirea și îngustarea arterelor. Tensiunea ridicată devine tot mai constantă, iar valorile de peste 130/80 mmHg se transformă în hipertensiune diagnosticată.
Un studiu publicat în JAMA Cardiology arată că fiecare creștere cu 10 mmHg a tensiunii arteriale sistolice crește riscul de boli cardiovasculare cu 53%. Aceasta include infarct, insuficiență cardiacă și accident vascular cerebral.
Fumatul este, totodată, principala cauză de deces prevenibilă în lume — iar hipertensiunea este una dintre principalele căi prin care contribuie la aceste statistici.
Partea bună este că organismul începe să se refacă rapid după renunțare. Asociația Americană a Inimii arată că:
- în 20 de minute, tensiunea arterială începe să scadă;
- după câteva zile, nivelul de monoxid de carbon revine la normal;
- după două săptămâni, circulația se îmbunătățește vizibil;
- în 12 luni, funcția pulmonară crește, iar riscul de boli de inimă începe să scadă;
- după 3–6 ani, riscul de boală cardiacă se reduce la jumătate;
- după 15 ani, riscul cardiovascular devine similar cu al unui nefumător.
Pe măsură ce vasele de sânge își recapătă elasticitatea și inflamația scade, tensiunea arterială revine spre valori normale. Studiile arată că renunțarea poate reduce tensiunea sistolică cu până la 8 mmHg și pe cea diastolică cu până la 4 mmHg în doar 12 săptămâni.
Fumatul afectează tensiunea arterială în mod direct, rapid și pe termen lung. Fiecare țigară produce creșteri imediate ale tensiunii, iar expunerea repetată face ca aceste creșteri să devină permanente. Renunțarea aduce beneficii aproape instantanee și continuă să reducă riscul cardiovascular ani la rând.
Într-o perioadă în care bolile de inimă rămân principala cauză de deces, recunoașterea impactului fumatului asupra tensiunii arteriale este un pas esențial către prevenție și sănătate durabilă.
