Din cuprinsul articolului
Actualizare 2025: Noi recomandări pentru vitamina D în prevenirea bolilor cardiovasculare la vârstnici. Cercetări recente publicate în Journal of the Endocrine Society aduc clarificări importante despre dozajul optim de vitamina D pentru sănătatea inimii. Studiul confirmă că suplimentarea poate reduce tensiunea arterială la adulții vârstnici cu obezitate, dar avertizează că dozele excesive nu oferă protecție suplimentară.
Analiza publicată recent în Journal of the Endocrine Society prezintă date actualizate despre impactul vitaminei D asupra sistemului cardiovascular, concentrându-se pe adulții vârstnici care se confruntă cu probleme de greutate. Cercetătorii au descoperit că suplimentarea corectă poate genera o scădere moderată, dar semnificativă clinic, a tensiunii arteriale.
Aspectul crucial evidențiat de studiu este că beneficiile se mențin doar în limitele dozajului recomandat. Depășirea acestor limite nu aduce îmbunătățiri suplimentare și poate chiar să genereze riscuri pentru sănătate.
Dozajul recomandat rămâne neschimbat în august 2025
Office of Dietary Supplements de la National Institutes of Health (NIH) confirmă că recomandările pentru aportul zilnic de vitamina D rămân valabile:
Pentru adulții între 51 și 70 de ani: 600 UI (15 micrograme) zilnic Pentru persoanele peste 70 de ani: 800 UI (20 micrograme) zilnic
Aceste valori reprezintă cantitatea optimă pentru menținerea sănătății osoase și cardiovasculare, fără a genera efecte adverse.
Cercetarea beneficiază de credibilitate sporită datorită colaborării între instituții medicale de prestigiu. Studiul a fost realizat cu sprijinul Fogarty International Center, Universității Americane din Beirut și Mayo Clinic, asigurând standarde metodologice riguroase și validare internațională a rezultatelor.
Această abordare multidisciplinară consolidează dovezile științifice existente privind efectele metabolice și vasculare ale vitaminei D, oferind clinicienilor date actualizate pentru practica medicală.
Implicații pentru strategiile de prevenție cardiovasculară
Noile date sugerează că monitorizarea nivelului de vitamina D ar trebui integrată în evaluările de rutină ale pacienților vârstnici, în special cei cu factori de risc cardiovascular. Medicii pot utiliza aceste informații pentru:
Personalizarea dozajului în funcție de nivelul seric actual al vitaminei D Ajustarea suplimentării pentru pacienții cu obezitate sau sindrom metabolic Integrarea vitaminei D în planuri comprehensive de prevenție cardiovasculară Evitarea supradozării care nu aduce beneficii suplimentare
Efectele dozelor mici vs. dozelor mari de vitamina D
În acest studiu dublu-orb, randomizat și controlat (RCT), cercetătorii au analizat 221 de adulți cu vârsta de cel puțin 65 de ani, care aveau un indice de masă corporală (IMC) mai mare de 25 și erau considerați supraponderali sau obezi.
Aceștia aveau, de asemenea, un nivel seric de 25-hidroxivitamina D cuprins între 10 și 30 ng/mL, ceea ce indică fie un nivel „insuficient” de vitamina D (sub 30 ng/mL), fie o „deficiență” (sub 20 ng/mL).
Toți participanții au primit zilnic 250 mg de citrat de calciu. În ceea ce privește aportul de vitamina D, aceștia au fost împărțiți în două grupuri:
-
Grupul cu doză mică a primit 600 UI/zi împreună cu pastile placebo.
-
Grupul cu doză mare a primit 3.750 UI/zi.
Cercetătorii au monitorizat participanții timp de un an.
La finalul studiului, s-a constatat că suplimentarea cu vitamina D a contribuit la scăderea tensiunii arteriale.
Deși nu s-a observat o diferență semnificativă din punct de vedere statistic între cele două grupuri, în medie, participanții au înregistrat o reducere de 3,5 mm Hg a tensiunii arteriale sistolice (TAS) și o scădere modestă de 2,8 mm Hg a tensiunii arteriale diastolice (TAD) după un an. Cei din grupul cu doză mare au înregistrat o reducere ușor mai mare decât cei din grupul cu doză mică.
Cercetătorii nu au observat beneficii suplimentare la participanții care au luat o doză mai mare de vitamina D.
Dintre toți participanții, cei cu obezitate și cei cu niveluri scăzute de vitamina D au fost cei care au beneficiat cel mai mult de pe urma suplimentării.
Nivelurile scăzute de vitamina D, asociate cu hipertensiunea
Cercetările anterioare au asociat deficiența de vitamina D cu un risc crescut de căderi la adulții în vârstă, precum și cu unele boli autoimune, cum ar fi scleroza multiplă și diabetul de tip 1.
Unele studii au descoperit, de asemenea, o legătură între deficitul de vitamina D și un risc crescut de boli cardiovasculare, inclusiv hipertensiune și afecțiuni cardiace.
Un aport scăzut de vitamina D a fost asociat și cu o tensiune arterială crescută la vârste înaintate.
Michelle Routhenstein, dietetician specializat în cardiologie preventivă și expert în sănătatea inimii la EntirelyNourished.com, care nu a fost implicată în acest studiu, a declarat că rezultatele nu sunt surprinzătoare, având în vedere rolul calciului și vitaminei D în reglarea tensiunii arteriale.
Routhenstein a explicat cum poate influența vitamina D tensiunea arterială:
„Vitamina D este implicată în reglarea sistemului renină-angiotensină, care joacă un rol esențial în controlul tensiunii arteriale. Când nivelurile de vitamina D sunt scăzute, secreția de renină tinde să crească, ceea ce poate duce la creșterea tensiunii arteriale prin activarea acestui sistem.”
„Calciul a fost, de asemenea, administrat, iar el este cunoscut pentru sprijinul pe care îl oferă în reglarea tensiunii arteriale datorită efectului asupra funcției vaselor de sânge. Prin contribuția la relaxarea vaselor de sânge și menținerea tonusului vascular adecvat, calciul poate ajuta la scăderea tensiunii arteriale,” a declarat ea pentru Medical News Today.
De ce mai multă vitamina D nu înseamnă neapărat mai bine
Un aspect important evidențiat de studiu este că administrarea unor doze mai mari decât cele recomandate de vitamina D nu aduce beneficii suplimentare în ceea ce privește sănătatea cardiovasculară.
Comentând acest aspect, Routhenstein a declarat:
„Mulți oameni presupun că mai mult înseamnă întotdeauna mai bine, dar când vine vorba despre nutrienți, este vorba despre găsirea echilibrului potrivit pentru corpul tău, luând în considerare factori precum rezultatele analizelor, dieta și istoricul medical. Scopul este să obții suficient pentru a-ți satisface nevoile – nici prea puțin, dar nici prea mult.”
Ea a avertizat, de asemenea, asupra utilizării suplimentelor de vitamina D pe perioade lungi și în doze mai mari decât este necesar:
„Pentru vitamina D, care este liposolubilă, administrarea unor doze mari pe termen lung poate duce la toxicitate. De aceea, este important să-ți verifici nivelul de vitamina D pentru a te asigura că primești cantitatea potrivită pentru sănătatea ta,” a declarat ea pentru MNT.
Referitor la alegerea suplimentelor potrivite de vitamina D, Routhenstein a subliniat că nu toate suplimentele sunt egale:
„Multe conțin uleiuri care pot deveni râncede când sunt expuse la căldură în timpul depozitării sau transportului,” a spus ea.
„Deoarece vitamina D este liposolubilă, administrarea ei împreună cu o masă care conține grăsimi poate îmbunătăți absorbția și eficiența sa,” a adăugat ea.
Limitările studiului
Studiul are mai multe limitări, în special legate de dimensiunea eșantionului, diversitate și afecțiunile preexistente ale participanților.
Majoritatea celor implicați au fost adulți în vârstă (cu o vârstă medie de 71,1 ani) cu un indice de masă corporală ridicat (IMC mediu de 30,2). În plus, doar nouă participanți practicau în mod regulat activitate fizică.
Aceste aspecte pot limita aplicabilitatea rezultatelor la alte categorii de populație sau grupe de vârstă. Același lucru se aplică și diversității rasiale sau etnice a participanților, ceea ce poate însemna că rezultatele nu sunt valabile pentru populații mai mari sau mai diverse.
Participanții prezentau, de asemenea, o prevalență ridicată a comorbidităților, cum ar fi hipertensiunea, iar 48% dintre ei erau deja tratați cu medicamente antihipertensive. În plus, unii au început tratamentul după începerea studiului. Cu toate acestea, analizele de sensibilitate au arătat că începerea tratamentului antihipertensiv nu a modificat rezultatele generale ale studiului. Acest lucru ar putea afecta aplicabilitatea rezultatelor la persoanele fără hipertensiune arterială.
