Insomnia este asociată cu un risc crescut de atac de cord și de accident vascular cerebral, informează Science Daily care citează un studiu publicat în revista de specialitate ”European Journal of Preventive Cardiology”.
”Somnul este important pentru recuperarea biologică și ocupă circa o treime din durata vieții însă, în societatea modernă, din ce în ce mai multe persoane se plâng de insomnii”, susține Qiao He, autoarea principală a cercetării și masterandă a Universității Medicale din Shenyang, China. „Spre exemplu, se raportează că aproximativ o treime din populația Germaniei a suferit de simptome ale insomniei”, a mai spus aceasta adăugând că ”oamenii de știință au descoperit o asociere între insomnie și efectele negative asupra sănătății, însă legătura dintre insomnie și bolile de inimă sau accidentul vascular cerebral au fost inconsistente”.
Metaanaliza s-a concentrat pe legătura dintre simptomele insomniei și incidența deceselor cauzate de afecțiunile cardiovasculare (infarct miocardic, boală coronariană și insuficiență cardiacă) și de accidentul vascular cerebral, sau de o combinație a acestora. Printre semnele insomniei se numără dificultatea de a adormi și de a menține somnul, trezitul foarte devreme și somnul insuficient de odihnitor.
Autorii cercetării au analizat 15 studii de cohortă la care au luat parte în total 160.867 participanți. În timpul unei perioade medii cuprinse între 3 și 29,6 ani, au existat 11.702 evenimente adverse.
A fost observată o legătură semnificativă între dificultatea de a adormi, de a menține somnul, somnul insuficient de odihnitor și riscul de boli de inimă și de accident vascular cerebral, riscul fiind cu 1,27, 1,11 și respectiv 1,18 mai mare în comparație cu persoanele care nu au manifestat simptome de insomnie. Nu a fost observată nici o asociere între trezitul foarte devreme și efectele adverse.
”Am descoperit că dificultatea de a adormi, cea de menținere a somnului sau somnul insuficient de odihnitor au fost asociate cu un risc de 27%, 11% și respectiv 18% mai mare de afecțiuni cardiovasculare și atac vascular cerebral”, a precizat Qiao He.
„Mecanismele care stau la baza acestor asocieri nu sunt pe deplin înțelese”, a continuat ea. „Studii anterioare au demonstrat că insomnia ar putea determina modificarea metabolismului și a funcției endocrine, (ar declanșa — n.r.) activarea sistemului nervos simpatic, ar crește tensiunea arterială și nivelurile de citokine (cu efecte — n.r.) proinflamatorii și inflamatorii — toți aceștia fiind factori de risc pentru afecțiunile cardiovasculare și accident vascular cerebral”, a adăugat cercetătoarea, potrivit sursei citate.
Femeile care prezintă simptome de insomnie au avut un risc ușor crescut de evenimente cardiovasculare și atac vascular cerebral în comparație cu bărbații, în special în ceea ce privește somnul insuficient de odihnitor, însă diferențele dintre sexe nu au atins pragul de semnificație din punct de vedere statistic.
”Nu putem concluziona că insomnia este mai periculoasă pentru femei ,ținând cont de limitările metaanalizei și a lipsei de semnificație din punct de vedere statistic dintre sexe. Însă cunoaștem că femeile sunt mai predispuse la insomnie din cauza diferențelor genetice, a hormonilor sexuali, a stresului și a reacției la acesta. Prin urmare, ar fi prudent să se acorde o mai mare atenție sănătății somnului femeilor”, a subliniat Qiao He.
”Tulburările de somn sunt un lucru comun în rândul populației, iar sănătatea somnului ar trebui să fie inclusă în evaluarea riscului clinic. Educația în privința sănătății este necesară pentru creșterea conștientizării asupra simptomelor insomniei și a factorilor de risc, astfel încât persoanele care au probleme legate de somn să se simtă încurajate să caute ajutor”, a încheiat autoarea studiului.
