Sari la conținut

Ce simți când inima nu primește suficient sânge. Semnele îngustării arterelor

Boli cardiace
Sursă foto: arhiva Doctorul Zilei

Boala coronariană ischemică este o afecțiune a arterelor coronare care se manifestă prin incapacitatea acestora de a furniza cantitatea de sânge necesară a unei bune funcționări a inimii. Este important să cunoaștem factorii de risc și să evităm pe cât posibil dezvoltarea acestei boli. De asemenea, controlul medical periodic este esențial, deoarece afecțiunea de multe ori este asimptomatică. 

Boala arteriala coronariana (BAC) este cunoscuta si sub denumirea de cardiopatie ischemica (CI). Ischemie inseamna ca fluxul sanguin (si oxigenul) sunt restrictionate sau reduse intr-o parte a corpului, iar ischemia cardiaca este denumirea pentru reducerea fluxului sanguin si a oxigenului catre muschiul inimii.

Ce este ischemia silentioasa?

Multe persoane pot avea episoade ischemice fara sa stie acest lucru. Aceste persoane au ischemie fara durere denumita ischemie silentioasa. Pot, de asemenea, sa aiba un infarct de miocard fara o avertizare prealabila. Si persoanele cu angina pot avea episoade nediagnosticate de ischemie silentioasa. De asemenea, persoanele care au suferit anterior infarct de miocard sau cele cu diabet se afla la risc sa dezvolte ischemie silentioasa.

Testul de efort sau purtarea unui Holter care masoara si inregistreaza continuu electrocardiograma (de obicei, pe o perioada de 24-48 de ore) sunt cele doua investigatii folosite frecvent pentru diagnosticarea acestei probleme, insa si alte proceduri pot fi folosite.

Simptome artere înfundate

Daca arterele coronare se ingusteaza, acestea nu mai pot alimenta inima cu suficient sange bogat in oxigen – in special, atunci cand bate tare, ca in timpul exercitiului fizic. Initial, reducerea fluxului sanguin poate sa nu provoace simptomele bolii arteriale coronariene. Insa, pe masura ce placa de aterom continua sa se formeze la nivelul arterelor coronare, poti dezvolta semne si simptome ale bolii arteriale coronariene – acestea pot fi:

  • Durere in piept (angina). Poti simti presiune sau stransoare in piept, ca si cand cineva ar sta pe pieptul tau. Aceasta durere, denumita angina, se produce de obicei in mijlocul sau pe partea stanga a pieptului. Angina este in general declansata de un stres fizic sau emotional. Durerea trece de obicei in cateva minute de la incheierea activitatii stresante. La unele persoane, in special la femei, durerea poate fi ascutita si trecatoare, resimtita la nivelul gatului, bratului sau spatelui.
  • Respiratie sacadata. Atunci cand inima nu pompeaza suficient oxigen pentru a acoperi nevoile organismului, poti avea respiratie sacadata sau oboseala extrema la efort.
  • Infarct de miocard. O artera coronara complet blocata va provoca un infarct de miocard. Semnele si simptomele clasice includ presiune in piept, durere in umar sau brat si, uneori, respiratie sacadata si transpiratie. Femeile pot experimenta simptome mai putin tipice, precum durere la nivelul gatului sau maxilarului.

Trebuie să reținem că această boală este cauza principală de deces atât la bărbați cât și la femei. Modificarea stilului de viață și tratamentul medicamentos previn și tratează boala coronariană.

Cauzele înfundării arterelor

Specialiștii spun că boala coronariană apare în cazul formării plăcii de aterom la nivelul arterelor coronare. Aceste artere asigură aportul de oxigen către inimă. Odată formată placa de aterom, afecțiunea se numește ateroscleroză. Placa de aterom îngustează arterele și reduce fluxul sanguin către inimă.

Ateroscleroza este un fenomen general care apare la nivelul întregului organism, astfel încât pacienții cu boala coronariană ischemică prezintă și afectarea circulației cerebrale, renale, a membrelor inferioare, a sistemului vizual. În timp, în lipsa tratamentului adecvat și prompt, boala coronariană poate slăbi miocardul și determina insuficiența cardiacă.

Factorii de risc ai bolii coronariene ischemice

  • Dislipidemia. Este principalul factor de risc. Practic tulburarea metabolismului lipidelor – în principal a colesterolului rău – LDL – a colesterolului total și a trigliceridelor duce la inițierea formării plăcii de aterom la nivelul vaselor de sânge.
  • Hipertensiunea arterială. O tensiune crescută – mai mare de 140/90 mm Hg – este un factor de risc major pentru boala coronariană ischemică dar și pentru insuficiența cardiacă, insuficiența renală sau boala cerebro-vasculară.
  • Fumatul. Acesta va afecta în timp și îngusta vasele de sânge, duce la creșterea nivelului colesterolului dar și la creșterea valorilor tensiunii arteriale. De asemenea, fumatul reduce aportul de oxigen spre organism.
  • Diabetul zaharat. Acestă boală duce la creșterea riscului de boli cardiovasculare. Practic, diabetul zaharat este o afecțiune în care glicemia este crescută deoarece organismul nu produce suficientă insulină sau dacă o produce, nu o utilizează corect. Atenție! Mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare este de 3 ori mai mare la bărbații diagnosticați cu diabet zaharat și de 5 ori mai mare la femeile diabetice comparativ cu persoanele care nu au diabet zaharat.
  • Factori psihosociali. Altfel spus, depresia, stresul, anxietatea sunt des întâlniți la pacienții cu boală coronariană ischemică.
  • Obezitatea este și ea un factor de risc.
  • Sedentarismul – lipsa activității fizice poate agrava acțiunea altor factori de risc pentru boala coronariană.
  • Vârsta. Odată cu procesul firesc de îmbătrânire crește și riscul de apariție al bolii coronariene. La bărbați riscul de apariție a bolii coronariene crește după 45 de ani. La femei riscul crește după 55 de ani.

Curățarea arterelor

Aceleasi obiceiuri ce tin de stilul de viata care contribuie la tratarea bolii arteriale coronariene pot sa ajute si in prevenirea dezvoltarii bolii. Un stil de viata sanatos te ajuta sa iti mentii arterele puternice si ajuta la prevenirea formarii placii de aterom. Pentru a-ti imbunatati sanatatea inimii, poti aplica urmatoarele sfaturi:

  • Renunta la fumat
  • Tine sub control afectiuni precum hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia si diabetul
  • Mentine-te activ fizic
  • Adopta o alimentatie cu continut scazut de grasimi, sare si bogata in fructe, legume si cereale integrale
  • Mentine-ti greutatea optima
  • Redu si gestioneaza stresul
Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel