Din cuprinsul articolului
Președintele interimar Ilie Bolojan a stârnit dezbateri după ce a vorbit despre necesitatea unei armate profesioniste în România, în contextul discuțiilor despre armata obligatorie.
Declarațiile sale, făcute la Bruxelles pe 6 martie, vin pe fondul amenințărilor de securitate din Europa și al războiului din Ucraina. Ce înseamnă asta pentru tineri și cum se adaptează România la noile realități militare? Iată ce trebuie să știi.
Ilie Bolojan: „E bine să avem o armată de profesioniști”
„Cred că e bine să avem o armată de profesioniști, o armată dotată”, a declarat Ilie Bolojan, președintele interimar al României, întrebat dacă susține reintroducerea serviciului militar obligatoriu. El a subliniat că „regulile războiului se schimbă” și că numărul soldaților nu mai este cheia, ci tehnologia și echipamentele moderne. „Întotdeauna ai nevoie de militari în teren, dar nu numărul lor e problema, ci dotările – drone, sateliți, supraveghere”, a adăugat Bolojan, evidențiind lecțiile din conflictul ucrainean.
Declarația sa reflectă o tendință europeană: state precum Germania discută despre armata obligatorie, dar accentul cade pe modernizare. Friedrich Merz, liderul CDU/CSU, a cerut recent mai mulți militari activi și rezerve solide, arătând vulnerabilitatea Europei.
De ce nu susține Bolojan serviciul obligatoriu?
Bolojan preferă o armată profesionistă în locul uneia bazate pe recrutare forțată. „Trebuie să ne adaptăm la realitățile actuale”, a spus el, referindu-se la nevoia de strategie și tehnologie avansată. Conflictul din Ucraina a demonstrat că dronele și sateliții sunt decisive, reducând dependența de efective mari. „România și Europa trebuie să-și ajusteze dotările”, a insistat președintele interimar, anunțând și o reuniune CSAT după summitul militar de la Paris, programat săptămâna viitoare.
„Nu e vorba de a trimite tineri nepregătiți în luptă, ci de a avea specialiști bine echipați”, a clarificat el, răspunzând temerilor legate de război.
În timp ce România exclude deocamdată serviciul obligatoriu, alte țări acționează. Germania, prin vocea lui Merz, vrea o armată mai mare, iar state ca Danemarca și Finlanda au deja modele hibride. „Europa e vulnerabilă”, avertizează experții, pe fondul războiului din Ucraina și al tensiunilor cu Rusia. Bolojan vede soluția în profesionalizare, nu în recrutare masivă.
