Din cuprinsul articolului
Ce tip de cancer ar putea avea regele Charles? Indiferent că ești persoană publică sau om de rând, un diagnostic de cancer îți perturbă viața, te sperie, mai ales după o analiză simplă de sânge, o radiografie sau o examinare a uretrei și a vezicii urinare.
Asta i s-ar fi întâmplat regelui Charles al III-lea, relatează publicația The New York Times. Când monarhul britanic a fost tratat pentru o prostată mărită în ianuarie, medicii au descoperit un cancer despre care oficialii de la Palat au spus că nu este vorba despre cancer de prostată. Charles a început luni tratamentul, însă familia regală nu a dezvăluit diagnosticul regelui.
Unele tipuri de cancer necesită tratament imediat, în timp ce pentru altele, tratamentul poate aștepta, au spus oncologii. Palatul nu a descris gravitatea diagnosticului lui Charles și nici ce tratament primește.
Dr. Otis Brawley, oncolog la Johns Hopkins Medical Center din Baltimore, a declarat că un bărbat a venit pentru o supraveghere de rutină a prostatei, pentru a monitoriza un cancer cu risc scăzut. Unul dintre rezidenții lui Brawley a cerut o radiografie toracică „fără niciun motiv”, a spus el. Dar, spre surprinderea lui Brawley, radiografia a detectat un cancer pulmonar.
Potrivit medicului, unele cancere de sânge se numără printre cele care necesită tratament imediat.
Poate fi vorba despre o situație gravă?
„Avem chiar câteva leucemii și limfoame pentru care dorim să începem terapia la mai puțin de 24 de ore de la suspiciune”, a spus el. Specialistul a spus că se îndoiește că Charles are unul dintre cele mai agresive cancere de sânge, leucemia mieloidă acută, și nici limfomul lui Burkett. Dar dacă ar fi avut, tratamentul nu ar fi fost amânat.
Acestea sunt cancere „asupra cărora sărim imediat”, a spus Brawley. El a adăugat: „Acestea sunt lucruri pe care începem să le tratăm în mijlocul nopții, dacă trebuie”.
Nu se știe dacă cancerul regelui a fost descoperit în timp ce medicii se pregăteau pentru operație, care poate fi precedată de un test de sânge, o tomografie computerizată sau un RMN. De asemenea, medicii pot detecta un alt tip de cancer atunci când trec un osciloscop prin uretra unui pacient în timpul tratamentului unei prostate mărite.
Dr. Benjamin Breyer, urolog la Universitatea din California, San Francisco, a precizat că, dacă un cancer este descoperit întâmplător în prostata unui bărbat și se dovedește că nu a provenit de acolo, aceasta poate fi o situație gravă.
„Este, prin definiție, o metastază”, a spus Breyer. Printre cancerele care se pot răspândi în prostată se numără melanoamele, a spus el. Un tip de cancer al vezicii urinare cunoscut sub numele de carcinom urotelial ar putea, de asemenea, să apară în prostată.
Căptușeala interioară a vezicii urinare a devenit canceroasă și se răspândește
Acest tip de cancer de vezică urinară este cel mai probabil cancer non-prostată care să fie descoperit în cadrul tratamentului pentru o prostată mărită, a declarat Dr. Scott Eggener, oncolog urolog la Universitatea din Chicago. Căptușeala interioară a vezicii urinare a devenit canceroasă și se răspândește prin tubul urinar, a explicat el. Cancerul poate fi descoperit în timpul tratamentului pentru prostată „atunci când cureți prostata prin interior”.
Există două tipuri de cancer de vezică urinară, a declarat Dr. Judd Moul, oncolog urolog la Duke:
- Unul este „mai mult o afecțiune deranjantă”, a spus el. Cancerul este curățat chirurgical și periodic se introduc medicamente în vezica urinară pentru a trata orice celule reziduale.
- Celălalt tip, numit invaziv muscular, este grav. Tratamentul constă în îndepărtarea completă a vezicii urinare.
Dr. Moul: „Să sperăm și să ne rugăm să nu fie asta”
Dar, de departe, cancerul cel mai des descoperit în timpul tratamentului pentru o prostată mărită este cancerul de prostată. Acest lucru se întâmplă în aproximativ 5% până la 10% din cazuri, a estimat Breyer, deși un studiu a raportat că au fost descoperite cancere de prostată în 26% din cazuri atunci când bărbații au fost tratați pentru prostata mărită.
În cazul regelui Charles există prea puține informații pentru a ghici ce fel de cancer are sau cum a fost descoperit, arată specialiștii.
