Din cuprinsul articolului
De la 1 septembrie 2025, statutul de coasigurat a fost eliminat prin Legea nr. 141/2025. Persoanele care beneficiau anterior de asigurare medicală prin intermediul unui membru al familiei nu mai au acces la servicii medicale decontate de CNAS, cu excepția urgențelor.
Pentru a rămâne asigurate, aceste persoane trebuie să depună Declarația Unică (formular 212) la ANAF și să achite contribuția anuală la sănătate (CASS), în valoare de 2.430 lei. Plata se face în două tranșe: 25% la depunerea declarației și restul până la 25 mai 2026.
Medicii atrag atenția că eliminarea coasiguraților va pune presiune pe sistemul de urgență. „O să fie măcel la UPU”, avertizează medicul Tudor Ciuhodaru, explicând că mulți pacienți fără asigurare se vor adresa direct unităților de primiri urgențe. Numai în Iași, aproximativ 17.000 de persoane rămân fără asigurare, dintre care 7.000 sunt mame.
În schimb, alți specialiști, precum dr. Sorin Paveliu, consideră că pacienții cu boli cronice vor continua să beneficieze de tratamentele decontate prin programele naționale: „Dacă ai diabet, ai gratuitate pentru diabet. Dacă ai cancer, ai gratuitate pentru cancer. Problema rămâne pentru cei care nu sunt incluși în aceste programe.”
Cine pierde asigurarea și câți români sunt afectați
România are aproximativ 6,6 milioane de contribuabili la CASS, dar între 17 și 19 milioane de beneficiari de servicii medicale. Diferența este acoperită de categoriile exceptate de la plată: elevi, studenți, pensionari cu venituri mici, gravide, persoane cu dizabilități sau deținuți. Eliminarea coasiguraților lovește însă exact în cei fără venituri proprii, aflați în întreținerea altora.
Pentru persoanele vulnerabile, suma de 2.430 lei pe an poate fi imposibil de plătit. Dr. Ciuhodaru dă exemplul unei paciente cu afecțiuni cardiace și renale grave, care nu își permite contribuția: „Pentru ea, banii aceștia reprezintă hrana familiei pentru un an întreg.”
Cheltuiala totală pentru sănătate în România era, în 2021, de 1.663 euro per capita, mai puțin de jumătate față de media Uniunii Europene (4.028 euro). Țări precum Germania și Franța investesc peste 4.000 euro per capita, ceea ce accentuează decalajul dintre România și restul Europei.
În același timp, România are peste 74.000 de medici activi și aproximativ 160.000 de asistenți medicali, însă distribuția lor este inegală și sistemul continuă să fie marcat de deficit de personal și migrație.
Urgențele medicale rămân acoperite
Indiferent de statutul de asigurat, accesul la serviciile Unităților de Primiri Urgențe este garantat. Totuși, pentru cazurile care nu reprezintă o urgență vitală, pacienții trebuie să dovedească faptul că sunt asigurați pentru ca serviciile să fie decontate de CNAS.
Această situație riscă să crească presiunea asupra camerelor de gardă. Medicul Sorin Paveliu propune ca pacienții care abuzează de UPU să fie taxați simbolic, pentru a descuraja consultațiile nejustificate.
Concluzia specialiștilor este clară: singura modalitate prin care foștii coasigurați își pot păstra accesul la servicii medicale este plata anuală a contribuției CASS. Costul se ridică la aproximativ 200 de lei pe lună, iar neplata înseamnă lipsa decontării tratamentelor și consultațiilor, cu excepția cazurilor de urgență.
„Dacă pacientul are nevoie de tratament și știe că are o boală, trebuie să plătească asigurarea anuală. Asta este singura soluție”, a subliniat dr. Paveliu.
