Din cuprinsul articolului
Una dintre cele mai întâlnite metode de tratare a obezității este micșorarea stomacului (sleeve gastic sau gastrectomia longitudinală). Aceasta este o operație ce se realizează pe cale laparoscopică și constă în îndepărtarea a aproximativ 70-80% din stomac, rezultând astfel, un tub gastric de circa 80-150 ml (în mod normal stomacul având capacitatea de 1.000-1.500 ml).
Îndepărtând acea porțiune din stomac se elimină și zona responsabilă de producerea grelinei (hormonul foamei), scăzând astfel senzația de foame.
Riscuri şi beneficii
Orice intervenţie chirurgicală este însoţită de riscuri, astfel că şi această intervenţie are riscurile ei. “Riscurile pe termen scurt sunt cele asociate oricărei intervenţii chirurgicale din sfera chirurgiei tractului digestive: hemoragie, fistulă, tromboză venoasă profundă, embolie etc. Cu toate acestea, este important de ştiut că rata acestor complicaţii este sub 1 % când aceste intervenţii sunt efectuate de personal medical cu pregătire pentru această patologie. Chiar şi când apar, dacă sunt recunoscute la timp, sunt tratabile.
Dacă privim problema complicaţiilor şi din alt punct de vedere, obezitatea morbidă nerezolvată aduce un procentaj incomparabil mai mare de probleme: diabet zaharat, hipertensiune arterială, probleme articulare, dislipidemii, apnee în somn etc. Este documentat faptul că obezitatea scurtează viaţa şi îi afectează mult şi calitatea. Este un adevărat handicap social”, a precizat chirurgul Viorel Dejeu pentru adevarul.ro.
Beneficiile operaţiei de micşorare a stomacului sunt multiple şi pe mai multe paliere. În funcţie de indicele de masă corporală de la care se porneşte, pacientii pot să revină la greutatea ideală sau la o valoare apropiata de cea normală.
Odata cu scăderea în greutate statusul cardiovascular şi metabolic se îmbunătăţesc semnificativ. Se înregistrează remisia hipertensiunii arteriale şi a diabetului zaharat de tip II în până la 70-80 % din cazuri, a apneei de somn, a dislipidemiilor.
Nu este de neglijat nici aspectul psihologic şi social. „Este încântător să observi transfomarea care se petrece. Pacienţii devin mult mai încrezători, cu o stimă de sine crescută, mai mulţumiţi de propria lor persoană. Ai senzaţia că au revenit la o nouă viaţă.
Studiile bine fundamentate ne spun că rata de reîngrăşare este undeva la 15 %. Eşecul se datorează mai multor factori. În primul rând intervenţia nu este un hocus pocus, care se întâmplă făra participarea pacientului.
În prima lună regimul trebuie respectat cu stricteţe. În perioada ce urmează este important ca pacientul să se rezume la cele trei mese principale ale zilei. Chiar dacă are un stomac mai mic, dacă mănâncă de 6 ori pe zi, în loc de trei, va reuşi să suplinească volumul mic al noului stomac.
Un alt motiv pentru care se pot înregistra eşecuri este selecţia deficitară a pacienţilor care pot beneficia de aceste intervenţii. Dacă pacienţii prezintă tulburări de alimentatie de ordin psihologic sau psihiatric, ei trebuie echilibraţi din acest punct de vedere şi pe urmă se efectuează intervenţia.
Nu in ultimul rând, tehnica chirurgicală inadecvată poate constitui o cauză a eşecului. Există posibilitatea ca noul stomac să se dilate (de regulă nesemnificativ de mult), dar dacă tehnica chirurgicală a fost corespunzătoare şi pacientul compliant, rata de eşec este mică”, a precizat Viorel Dejeu, specialist chirurg în chirurgia obezităţii.
Pot suferi o astfel de interventie oameni:
-cu indicele de masa corporala (IMC) 40kg/m2 sau mai mare sau cu IMC 35-40kg/m2 asociat cu comorbiditati,
– cei cu istoric de obezitate de peste cinci ani;
– cei care au urmat tratamente conservatoare finalizate cu esec.
Sunt acceptati si pacientii cu IMC mai mic de 35 kg/m2 care prezinta comorbiditati importante.
Nu pot fi supusi acesti interventii:
– dependentii de alcool si droguri;
– cei cu patologie psihiatrica severa;
– pacientii cu boli severe: TBC, HIV, neoplazii;
– cei cu ulcer gastric sau alte afectiuni gastrice importante.
Ce urmeaza dupa operatie
Postoperator, persoana operata, va urma o dieta stricta, care consta in lichide clare primele sapte zile, urmatoarea saptamana alimentatie pasata, ulterior introducandu-se treptat o alimentatie normala. Pe langa dieta este recomandat un tratament medicamentos pentru 21 de zile.
Dupa externare pacientul mentine o stransa legatura cu medicul curant, cat si cu ceilalti medici specialisti si se va prezenta la controale periodice la o luna, trei luni, sase luni, un an. In aceasta perioada cat si dupa cele 12 luni nutritionistul are o mare importanta in obtinerea rezultatului dorit.
In ceea ce priveste recuperarea fizica si reintegrarea socio-profesionala aceasta se realizeaza foarte rapid. Pacientul isi poate relua activitatile zilnice, dar va evita pentru o perioada de sase luni efortul fizic intens.
In prima luna se pierd 7-12 kg apoi, in medie se pierd cam 4-5 kg/luna. Exista scurte perioade de platou, cand nu se slabeste deloc. Ele sunt normale. Nu va cantariti zilnic. Nu dezvoltati obsesia cantarului.
Exista riscul sa ma ingras la loc?
Nu la acelasi nivel anterior operatiei. La cativa ani dupa operatia de micsorare a stomacului scaderea ponderala se opreste si in functie de obiceiurile alimentare si efortul fizic depus curba ponderala stagneaza sau poate creste usor. Niciodata insa, nu veti atinge greutatea avuta inaintea operatiei.
