Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Din cuprinsul articolului
Una dintre cele mai frumoase stațiuni de pe litoralul românesc nu a fost încă descoperită de majoritatea turiștilor. E vorba de Gura Portiței, un loc fascinant situat lângă Delta Dunării.
Pentru a ajunge însă aici, singurul mijloc de transport este barca, de la Jurilovca sau Lunca, iar pentru temerari există și varianta cu bicicleta, pe malul mării, dinspre sud, de la Vadu, având șansa de a vedea, pe lângă păsările Deltei, dar și o herghelie de cai sălbăticiți.
Gura Portiței este situată pe o fâșie îngustă de nisip, între Marea Neagră și limanul Golovița, din Delta Dunării, făcând parte din comuna Jurilovca. Atunci când privești spre est, vezi Marea Neagră, iar dacă te întorci și privești spre vest, poți admira lacul Golovița și zborul păsărilor care trăiesc în Delta Dunării.
Cum se ajunge la Gura Portiței
În plus, doar aici poți vedea răsăritul splendid de la Marea Neagră și un soare care dispare după întinderile de stuf ale Deltei, având senzația că poți sta cu un picior în apa mării și cu celălalt în apa lacului. Motivul este acela că fâșia de nisip care separă apa mării de apa desalinizată a lacului Golovița are o lățime de 40-60 de metri.
Inițial sat pescăresc și cherhana, Gura Portiței (Portița) este cunoscută astăzi ca una dintre cele mai retrase (și încă relativ liniștite) destinații turistice de pe litoralul românesc, o alternativă pentru Vama Veche, devenită aglomerată în ultimii ani. Accesul se face de regulă cu vaporașul, de la Jurilovca, Tulcea, cu autovehicule speciale se poate ajunge și pe drumul de coastă, fie de la Vadu, Constanța, pe la Periboina, fie de la Sfântu Gheorghe, Tulcea.
Denumirea Gura Portiței desemna comunicarea existentă inițial între limanul Golovița și Marea Neagră, închisă în anii 1970, ceea ce a transformat Golovița într-un lac închis, cu apă în curs de desalinizare și eutrofizare. Lacul comunică la nord (liber) cu lacul Razim, iar la sud cu limanul Sinoe, printr-un sistem de ecluze. Zona este o parte a „Rezervației biosferei deltei Dunării”.
