Furia contra dezinfectanților de la Hexi Pharma nu a rezolvat problema infecțiilor nosocomiale din spitale, ba din contra, a dat naștere unora noi. Evenimentul Zilei a intrat în posesia unei adrese pe care o face un spital din România către Comisia de Supraveghere și Control a Infecțiilor Nosocomiale, în care se cere înlocuirea noilor dezinfectanți, pentru că au îmbolnăvit medici și pacienți deopotrivă
La nouă luni de la izbucnirea scandalului Hexi Pharma mai nimic nu s-a rezolvat. Efectul imediat al scandalului declanșat în martie a fost că în toate spitalele din România, unde se foloseau dezinfectanți de la această firmă, s-au schimbat soluțiile. Urmarea nu este, însă, așa cum ne-am fi așteptat. Spitalele nu au scăpat de infecții nosocomiale, iar pacienți continuă să moară de la tot felul de bacterii luate de prin saloane sau săli de operație. Mai rău e că , în unele cazuri, noii dezinfectanți se dovedesc nocivi pentru sănătatea pacienților, dar și a medicilor care lucrează cu ei sau în spații „curățate” cu ei.
„Am făcut arsuri pe mâini și pe corp”
Chirurgul Romeo Dumitrescu de la Spitalul Județean Reșița a fost printre primele „victime”. „Noile soluții dezinfectante aduse după scandalul Hexi Pharma erau extrem de eficiente, dar și foarte „agresive” față de noi. Eu am făcut arsuri pe mâini și pe corp. Știu de la colegii de pe alte secții, cum ar fi Ginecologia, că nu agrează substanțele noi, deoarece au observat că întârzie vindecarea plăgilor”, a declarat, pentru EVZ, reputatul chirurg.
El operează hernii abdominale, montează plase de susținere a organelor interne, iar în munca sa existența unui dezinfectant eficient și fără efecte secundare e vitală. „Clorhexidina, care era adusă la noi prin Hexi Pharma, este cel mai bun dezinfectant din lume. Nu am avut niciun fel de probleme cât timp l-am folosit. Acum, cu substanțele noi aduse, m-am umplut de pete roșii pe brațe și pe tors și am făcut arsuri la nivelul palmelor. Riscam să nu mai pot opera. Acum folosesc săpun Meditol și alcool pentru dezinfectarea mâinilor, dar a trebuit să cresc timpul de dezinfecție la 10 minute, de la trei, ca să fiu sigur”, a mai declarat medicul.
Documentele care dinamitează scandalul
EVZ a intrat în posesia unor documente adresate de un spital din vestul țării către Comisia de Supraveghere și Control a Infecțiilor Nosocomiale, care arată că instituțiile abilitate ale statului au fost informate că o parte din noii dezinfectanți nu sunt în regulă. Știm și că nu s-a luat, deocamdată, nicio măsură. Am decis să ținem sub anonimat, momentan, numele unității sanitare.
În urmă cu mai puțin de două luni, medicii de acolo cereau vehement înlocuirea unui dezinfectant de suprafețe adus în spital în baza noilor licitații, făcute pe modelul belicos cu „cel mai mic preț”. Specialiștii arată, negru pe alb, că soluția respectivă, care înlocuiește clorhexidina, e dău nătoare sănătății medicilor și pacienților, și, în fapt, e corozivă.
„Nou-născuții au avut reacții cutanate și digestive”
Mai exact, iată ce reclamă medicii: „Personalul medical și nou-născuții din secție au prezentat reacții alergice cutanate, digestive (greață, vărsături) sau respiratorii (tuse). Pereții transparenți ai incubatoarelor s-au mătuit / fisuri discrete. Procedura repetată de două ori pe zi va duce la distrugerea acestora” (FACSIMIL 1).
Într-un alt document, sunt detaliate problemele create de noua soluție:„Produsul are un miros foarte greu de suportat, înțepător (folosind concentrația corespunzătoare 2%). Pavimentul, faianța, tâmplăria tratate cu el rămân mate, dând impresia de nespălat. Timpul de acțiune este foarte lung – 60 de minute” (FACSIMIL 2). Din aceste motive medicii au solicitat „achiziționtrea unui alt dezinfectant pentru suprafețe”. Altfel spus, pe lângă faptul că deranjează olfactiv și că provoacă bube, vărsături și tuse, sau că atacă plasticul, fisurând pereții incubatoarelor nou-născuților veniți pe lume înainte de termen, dezinfectantul nici nu își face efectul rapid efectul, cum ar fi de dorit, ci abia într-o oră. Timp în care incinta respectivă nu poate fi folosită. Gândiți-vă doar că o intervenție chirurgicală vitală poate fi amânată cu o oră ca să-și facă efectul o soluție de spălat podeaua…
Situația nu va fi rezolvată prea curând
În astfel de situații, procedura complicată îngreunează rezolvarea rapidă a problemei. Tehnic, medicul care sesizează efectul advers informează conducerea unității. Aceasta face o analiză a situației și, la rândul ei, informează Comisia de Supraveghere și Control a Infecțiilor Nosocomiale (care este în subordinea Institutului de Sănătate Publică și, prin acesta, Ministerului Sănătății). Comisia va juca, cel puțin teoretic, rol de instanță. Adică, are deja de la producător toate datele despre dezinfectantul incriminat – întrucât INS este cea care avizează biocidele – și va cere de la spital/medici dovada că reacțiile adverse sunt produse fix de acea soluție și nu de alta, ca să decidă cine e de vină și să ia măsuri. Numai că, al doilea efect al scandalului Hexi Pharma tergiversează procesul. Din 7 septembrie, anul curent, a intrat în vigoare Ordinul nr. 910/1657/99/2016 „privind aprobarea procedurii de avizare a produselor biocide care sunt plasate pe piaţă pe teritoriul României”. Acesta prevede noi proceduri, atât pentru dezinfectanții deja vânduți în România, cât și pentru cei noi. Continuarea pe EVZ.RO.
