Sari la conținut

Cele doua analize pe care trebuie să le facă toți bărbații trecuți de 50 de ani. Așa se poate descoperi cancerul de prostată

Dr. Adrian Ştefan Moga, medic primar radioterapie, a realizat o analiză completă a uneia dintre cele mai des întâlnite boli în rândul bărbaților trecuți de 65 de ani

Florian Saiu

Cancerul de prostată reprezintă una din cele mai frecvente neoplazii umane, care afectează preponderent vârstele avansate, reprezentând o problemă majoră de morbiditate şi o cauză de pierdere a calităţii vieţii în ţările unde speranţa de viaţă este crescută. În România, de exemplu, în anul 2013, s-au înregistrat 5.890 cazuri noi de cancer de prostată şi un număr de 1.875 de decese prin această neoplazie! Cancerul de prostată apare rar sub vârsta de 40 de ani şi este cu precădere o boală a bărbatului după 65 de ani”, explică dr. Adrian Ștefan Moga.

Ai peste 50 de ani? Fă-ți două investigații pe an

„Metoda de screening include un tușeu rectal și determinarea PSA. Bărbaţii peste 50 de ani trebuie să facă aceste două investigații anual. În general, se consideră ca normală o valoare a PSA mai mică de 4 ng/ml. PSA este o protează sintetizată atât de epiteliul normal, cât şi de cel malign. La bărbaţii cu cancer de prostată, PSA creşte în stadiile precoce, fiind utilizat în diagnostic, stadializare şi în dispensarizarea pacienţilor”, detaliază specialistul. „În stadiile iniţiale, când procesul neoplazic este localizat periferic în glandă, departe de uretră, nu se produc simptome clinice. Bărbaţii în vârstă pot prezenta disurie, scăderea intermitentă a forţei jetului urinar, dar aceasta să se datoreze hipertrofiei benigne de prostată”, consemnează dr. Adrian Ștefan Moga.

Simptome

În continuare, specialistul atrage atenția: „În stadiile avansate de boală, obstrucţia urinară este cel mai frecvent semn al cancerului de prostată. Simptome ca polakiuria şi nicturia survin la aproximativ 70% din pacienţi. Unii pacienţi pot prezenta hematurie şi infecţii ale tractului urinar. Pacien- ţii cu boală metastatică prezintă dureri osoase, edeme prin compresiune la nivelul membrelor inferioare, slăbirea forţei musculare şi parapareză prin compresiune medulară”.

Puncția și rezonanța nucleară

Pentru stabilirea precisă a stadiului bolii, sunt utilizate, potrivit dr. Adrian Ştefan Moga, următoarele metode: „Puncţia biopsie prostatică transrectală ecoghidată este metoda diagnostică recomandată în majoritatea cazurilor în care se suspicionează cancerul de prostată. Rezonanţa magnetică nucleară permite studiul anatomiei intraprostatice şi evidenţiază cu acurateţe extensia locală a tumorii şi invazia structurilor de vecinătate. Există numeroase opţiuni terapeutice pentru fiecare stadiu, iar pentru fiecare pacient trebuie avut în vedere vârsta acestuia, statusul de performanţă, existenţa bolilor asociate şi caracteristicile histologice ale tumorii”.

Principalele metode terapeutice

● Intervenţia chirurgicală/prostatectomia;

● Radioterapia;

● Terapia hormonală.

Alte tratamente includ:

● Brahiterapia

● Chimioterapia

● Crioterapia

● HIFU

● Steroizii (dexametazona)

Operațiuni de tratare a cancerului de prostată

Dr. Adrian Ştefan Moga a prezentat și principalele acțiuni întreprinse în tratarea cancerului de prostată.

Prostatectomia radicală

Prin această operaţie, medicul îndepărtează întreaga glandă prostatică şi o parte din ţesutul din jurul acesteia, inclusiv veziculele seminale. Prostatectomia radicală este opţiunea terapeutică fundamentală pentru pacien- ţii aflaţi în stadiu curativ, cu speranţa lungă de viaţă şi status biologic bun.

Radioterapia

Reprezintă o opţiune terapeutică pentru pacienţii cu cancer de prostată localizat cu risc intermediar, alături de prostatectomia radical, plus terapia de privare androgenică sau brahiterapia. Radioterapia asociată cu terapia hormonală este indicată pacienţilor cu cancer de prostată cu risc înalt sau avansat la nivel local. Pacienţii cu margini chirurgicale pozitive sau cu extensie extracapsulară după prostatectomia radicală trebuie să fie informaţi cu privire la avantajele şi dezavantajele radioterapiei adjuvante. După prostatectomia radicală, se recomandă monitorizarea nivelului seric al PSA şi, în cazul unei recidive a PSA, se recomandă radioterapia de salvare la nivelul lojei prostatice, dacă nu există metastaze. Radioterapia este, de asemenea, indicată pacienţilor cu un număr moderat de metastaze osoase dureroase.

„Standardul de aur”

Sursa de radiații este constituită dintr-un accelerator liniar de 6 MeV. Sursa se roteşte în jurul pacientului culcat pe masa de tratament, care, la rândul ei, se deplasează în plan orizontal, în coordonare cu mişcarea sursei. În timpul iradierii, intensitatea fasciculului de radiaţii este modulată cu ajutorul colimatorului multi-lamelar, astfel încât fasciculul este conformat tumorii, optimizând eficacitatea tratamentului şi evitând în permanenţă iradierea ţesuturilor sănătoase adiacente. Sursa de radiații poate face între 1 și 10 rotații complete pe minut. La fiecare rotație a sursei, colimatorul multi-lamelar poate, la rândul său, să realizeze 50 de configurații diferite de deschidere. Scanerul CT inclus permite obţinerea imaginilor 3D pentru pacient în fiecare zi înainte de tratament. Medicul verifică în permanenţă anatomia din zona tumorii (care poate fi afectată de regresul acesteia sub efectul iradierii sau de pierderile în greutate ale pacientului), să le compare cu imaginile pe baza cărora s-a stabilit planul de tratament şi să ajusteze dacă e cazul poziţia pacientului conform planului de tratament. Astfel se asigură precizia fiecărui tratament (omogenitatea şi conformitatea dozei la evoluţia anatomică a volumului ţintă şi protejarea maximă a organelor critice).Tehnica IMRT reduce rata toxicităţii acute cât şi a celei tardive la nivelul intestinului şi a vezicii urinare. Escaladarea dozei la nivelul tumorii duce la un răspuns biochimic şi o cotă de control local crescută.

Hormonoterapia

Terapia hormonală reduce nivelul hormonilor masculini în corp sau previne acțiunea lor asupra celulelor canceroase. Principalii androgeni sunt testosteronul și dihidrosteronul. Majoritatea androgenilor provin din testicule, dar și suprarenalele produc o cantitate mică. Androgenii stimulează creșterea celulelor canceroase prostatice. Reducerea nivelului de androgeni sau prevenirea acțiunii lor asupra cancerului duc la micșorarea cancerului sau la dezvoltarea lui mai lentă.

Indicațiile terapiei hormonale în cancerul de prostată sunt următoarele:

● Pentru pacienții cu cancer prostatic hormono-sensibil care au o contraindicaţie medicală pentru o intervenție chirurgicală, pentru radioterapie sau pentru cei care nu pot fi vindecați prin aceste metode deoarece cancerul a depășit glanda prostatică;

● în cazurile de recidivă după chirurgie sau radioterapie sau când există celule canceroase restante post-tratament;

● alături de radioterapie, ca tratament inițial dacă pacientul se află cu risc de recidivă;

● înainte de iradiere, pentru a încerca micșorarea dimensiunii tumorii pentru a face tratamentul mai eficient.

Tratamentul poate provoca disfuncții sexuale

Dr. Adrian Ştefan Moga a ținut să sublinieze câteva aspecte importante: „Pacienţii trebuie să fie informaţi în legătură cu beneficiile şi efectele nocive potenţiale ale diverselor opţiuni terapeutice. Bărbaţii trebuie să fie avertizaţi că tratamentul cancerului de prostate poate cauza disfuncţii sexuale, infertilitate, probleme rectale şi de defecaţie şi incontinenţă”.

Urmărirea post-terapeutică

„Prima vizită de control a pacientului după tratamentul radical trebuie să fie la 3 luni şi va cuprinde: mă- surarea PSA și tuşeu rectal la apariţia oricărui simptom. Pacienţii cu boală metastatică care sunt hormonoresponsivi li se va determina PSA la 3 luni. Scintigrafia osoasă se recomandă în funcţie de simptomele clinice. Bărbaţii care primesc terapie hormonală de durată trebuie să fie monitorizaţi pentru identificarea reacţiilor adverse, inclusiv a osteoporozei”, avertizează dr. Adrian Ştefan Moga.

Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel