Sari la conținut

Cele mai frumoase mănăstiri din România. De vizitat cel puțin o dată în viață

Sursă foto: libertatea.ro
Mănăstirea Voroneț

Cele mai frumoase mănăstiri din România. România este recunoscută pentru peisajele sale naturale deosebite, iar pe lângă acestea, țara noastră se poate mândri și cu o serie de mănăstiri de o frumusețe excepțională.

Iată care sunt cele mai impresionante mănăstiri din România, potrivit unui top publicat de observator.ro. 

  1. Mănăstirea Voroneț, una dintre cele mai frumoase mănăstiri din România

Sursă foto: Libertatea

Inclusă în patrimoniul UNESCO, Mănăstirea Voroneț a devenit faimoasă în întreaga lume datorită nuanței sale distinctive de albastru. Este denumită adesea „Capela Sixtină a Estului” și atrage anual zeci de mii de turiști. Această capodoperă, înălțată cu sute de ani în urmă, este o ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare.

Situată în inima unui sat la poalele Carpaților, Mănăstirea Voroneț se înalță ca o biserică simplă, cu pereții exteriori ornamentați în fresce. Clădirea pare a fi o iluminare deschisă a unei cărți sfinte. Construită în doar trei luni și trei săptămâni, biserica reprezintă o sinteză originală și specifică a stilului moldovenesc, combinând elemente bizantine și gotice.

Biserica Mănăstirii Voroneț, numită și „corabie din piatră”, impresionează prin verticalitatea sa, proporțiile armonioase și soliditatea structurii. Pictura interioară, realizată în 1496, impresionează prin claritatea desenului și expresivitatea personajelor.

Legenda Mănăstirii Voroneț îl aduce în prim-plan pe Cuviosul Părinte Daniil, unul dintre cei mai mari sfinți ai Moldovei, care a contribuit la înființarea acestei mănăstiri. Ctitoria sa rămâne o dovadă vie a credinței și lirismului exprimate în piatră și culoare.

Aceste mărturii ale credinței și ale artei autentice aduc un plus de valoare spirituală și culturală României, atrăgând în țara noastră admiratori din întreaga lume.

2. Mănăstirea Prislop

Mănăstirea Prislop este una dintre cele mai renumite mănăstiri din România, fiind un important centru de pelerinaj ortodox și de rugăciune. Această reputație se datorează în mare parte părintelui Arsenie Boca, cunoscut și ca Sfântul Ardealului, pentru minunile săvârșite în timpul vieții sale și după trecerea sa în neființă.

Situată în apropierea localității Silvașu de Sus, la aproximativ 30 de kilometri de orașul Hunedoara și la zece kilometri de Hațeg, Mănăstirea Prislop este ușor accesibilă prin drumul asfaltat. Biserica mănăstirii, datând din secolul al XVI-lea, a fost declarată monument istoric și, deși modestă în dimensiuni, este considerată una dintre cele mai importante biserici ortodoxe din Transilvania și din România în ansamblu. Anual, mii de pelerini vin să se reculeagă și să se închine în acest loc plin de liniște și frumusețe.

Istoria Mănăstirii Prislop datează din secolul al XVI-lea, când mănăstirea a fost reconstruită de către domnița Zamfira, fiica lui Moise Voievod din Țara Românească. În timp, mănăstirea a fost transformată în una greco-catolică în secolul al XVIII-lea, revenind la ortodocși în 1948. Starețul mănăstirii, părintele Arsenie Boca, a fost recunoscut pentru darul său de a face minuni și pentru contribuția sa la renovarea bisericii și a altor clădiri din incintă.

Mănăstirea Prislop este asociată cu numele și moștenirea Părintelui Arsenie Boca, care a slujit aici începând din 1948 și până la trecerea sa în neființă în 1989. Trupul său odihnește în cimitirul mănăstirii, iar locul este un important punct de pelerinaj pentru credincioșii din toată țara.

Părintele Arsenie Boca este considerat a treia persoană care a contribuit la fondarea mănăstirii, iar moștenirea sa spirituală atrage zilnic mii de pelerini care vin să se roage la mormântul său. Mănăstirea Prislop, cu peisajul său încântător și încărcătura spirituală profundă, este un loc de refugiu și contemplare pentru toți cei care îl vizitează.

3. Mănăsirea Putna

Mănăstirea Putna, consacrată Adormirii Maicii Domnului, este un simbol al spiritualității ortodoxe, un centru de închinare, cultură și artă deosebit de important. În 2021, autoritățile din județul Suceava au inițiat marcarea traseului Via Mariae către această mănăstire.

Aflată la 33 de kilometri nord-vest de Rădăuți, în județul Suceava, Mănăstirea Putna este recunoscută pentru activitatea sa culturală și religioasă, dar și pentru valoroasele sale creații artistice. Scriptoria de la Putna a fost un centru de copiere a manuscriselor și de realizare a miniaturilor prețioase. În plus, mănăstirea găzduiește un muzeu bogat, care include broderii, manuscrise, obiecte de cult și icoane remarcabile.

Potrivit cronicilor vechi moldovenești, construcția mănăstirii a fost începută de Ștefan cel Mare în 1466 și finalizată în 1469, fiind sfințită în 3 septembrie 1469. Biserica a suferit distrugeri în timpul invaziilor lui Timuș Hmelnițki, iar reconstrucția a fost începută în 1653 de voievodul Vasile Lupu și finalizată în 1662 sub domnia lui Eustatie Dabija.

Evenimentul tragic din istoria mănăstirii, produs de invadatorul Timuș, este relatat de Ion Neculce, care menționează că voievodul Vasile a distrus mănăstirea în căutarea comorilor, dar fără succes. Reconstrucția mănăstirii a fost ulterior finalizată sub conducerea lui Gheorghe Ștefan-vodă. Mănăstirea a fost restaurată în mai multe rânduri de-a lungul timpului, inclusiv în perioada 1756-1760, 1902 și 1961-1975.

Mănăstirea Putna impresionează și prin arhitectura sa. Accesul în incintă se face printr-un turn compus, construit în 1757, numit și „Turnul Eminescu”, în memoria serbărilor de la Putna din 1871. Biserica mănăstirii, restaurată în secolul al XVII-lea, păstrează elemente specifice stilului moldovenesc și este alcătuită din pridvor, pronaos, naos și altar. În interior, pictura murală și decorațiunile sculptate impresionează prin frumusețea și simbolismul lor.

Mănăstirea Putna rămâne un loc de închinare și contemplare pentru credincioși din întreaga țară, iar valorile sale culturale și spirituale continuă să inspire și să impresioneze generațiile de-a lungul timpului.

4. Mănăstirea Cozia

Mănăstirea Cozia, situată pe Valea Oltului, aproape de Călimănești, în județul Vâlcea, este un loc de închinare și spiritualitate în arhiepiscopia Râmnicului. Fondată în 1388 de către Mircea cel Bătrân, marele voievod al Țării Românești, mănăstirea este dedicată Sfintei Treimi.

Arhitectura sa trilobată impresionează prin eleganța și măiestria artistică a execuției. Sfințită la 18 mai 1388, mănăstirea păstrează încă elemente originale din timpul lui Mircea cel Bătrân, precum chenarele de la ferestre și rozetele, iar pictura din pronaos datează tot din acea perioadă. În 1517, sub domnia lui Neagoe Basarab, pictura a fost renovată, iar în incintă s-a construit fântâna ce îi poartă numele.

În perioada 1706-1707, pridvorul a fost adăugat, iar pictura interioară a fost restaurată, completată cu cerdacuri și chilii, iar havuzul cu apă a fost reconstruit, toate aceste lucrări fiind realizate de paharnicul Șerban Cantacuzino. Catapeteasma originală din lemn, distrusă într-un incendiu, a fost înlocuită în 1794 cu una din cărămidă, zugrăvită ulterior în 1907. Elemente precum crucea de pe turlă și policandrele din naos și pronaos au fost donate mănăstirii de către domnitorul Constantin Brâncoveanu.

În secolul al XIX-lea, domnitorii Bibescu și Știrbei au renovat clădirile mănăstirii între 1850-1856, construind și două pavilioane, din care astăzi se mai păstrează cel din stânga, care a servit ca reședință domnească de vară.

În pronaos se află mormintele lui Mircea cel Bătrân și al mamei lui Mihai Viteazul, monahia Teofana, care s-a călugărit după moartea fiului ei și a decedat în 1605. Piatra funerară a lui Mircea este o replică a celei originale și datează din 1938.

Etichete:

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel