luni, iunie 14, 2021

Pe agenda Conferinței HepHIV  2021 s-a aflat și comunicarea rezultatelor raportate de Fundația Baylor Marea Neagră cu privire la cunoștințele despre căile de transmitere a HIV și a hepatitelor virale. Studiul a

fost comunicat de Ana-Maria Schweitzer, ca parte a echipei din care au mai facut parte și Mihaela Bogdan, Florentina Stoian și Iuliana Ciocea.

Evaluarea a inclus un grup de 56 de cadre medicale, și un număr egal de femei din populația generală, vârsta medie fiind de 45 de ani, toate participantele provenind din mediul urban. Pentru măsurarea cunoștințelor a fost folosit un chestionar, respondenții fiind invitați să indice care dintre comportamentele cheie enumerate pot conduce la transmiterea virusurilor și care nu.

Așa cum era de așteptat, a fost înregistrat un nivel de cunoștințe semnificativ

mai ridicat în rândul cadrelor medicale referitor la situații precum folosirea aceleiași locuințe, victima unei mușcături umane, consumul de apă din același recipient, folosirea în comun a tacâmurilor, folosirea în comun a toaletei, sărutul franțuzesc.

Virusul imunodeficienței umane (HIV) se transmite de la o persoană infectată prin 3 moduri: cale sexuală, materno-fetal și prin sânge.

Virusul HIV este un virus puțin rezistent în mediul extern. De exemplu, o picătură de sânge infectat își va scădea infectivitatea virala la 15 minute de la expunerea în mediul cu 80%, după 30 minute practic pierzându-și

infectivitatea.

Virusul HIV infectează celulele limfatice și va fi localizat în fluidele corpului găsindu-se în cantitate mare în sânge, lichidul vaginal, lichidul spermatic și limfă, deci virusul nu poate fi luat prin:

  • strângere de mână;
  • îmbrăţişare;
  • tuse sau strănut;
  • sărut;
  • salivă, transpiraţie sau lacrimi;
  • ţânţari sau alte insecte;
  • toaletă sau obiecte de toaletă (săpun, prosop);
  • piscine;
  • tacâmuri, veselă;
  • birouri, bănci şcolare, scaune;
  • computere sau telefoane;
  • echipament sportiv.

„Alături de testare, echipa Baylor are rol de educator în legătură cu

riscurile de infectare. Pentru a fi mai eficienți în campaniile pe care le desfășurăm, trebuie să știm ce tipuri de informații sunt corect cunoscute de clienții noștri, dar și care sunt cele mai răspândite mituri. Am observat că există unele riscuri de transmitere care necesită clarificări suplimentare în cazul ambelor grupuri. Printre situațiile care au ridicat probleme participantelor din ambele grupuri sunt cele care fac referire la dializă, mușcăturile umane și înțepăturile de țânțar.

Grupul cel mai vulnerabil din punct de vedere al cunoștințelor deținute este cel al femeilor cu vârste

peste 55 de ani

Studiul ne-a permis să aflăm că grupul cel mai vulnerabil din punct de vedere al cunoștințelor deținute este cel al femeilor cu vârste peste 55 de ani, din populația generală: acestea au avut cel mai scăzut nivel de informare în ansamblu și, de asemenea, în comparație cu femeile din alte grupe de vârstă din populația generală,” a declarat Ana-Maria Schweitzer, director executiv.

Necesitatea unei campanii de informare

„ Doar 10% dintre cadrele medicale participante la studiu au avut rezultate excelente. În concluzie, am aflat că, indiferent de grup, încă mai sunt necesare în clarificări cu privire la situațiile de risc care fac referire la dializă, sărut, mușcături umane, înțepături de țânțari.

În plus, pentru femeile din populația generală, ar fi oportună o campanie de informare – educare mai completă cu privire la infecțiile virale transmise prin sânge, cu un mesaj adaptat pentru femeile cu vârste de peste 55 de ani.

Pe de altă parte, pentru personalul medical care nu a avut, trebuie să recunoaștem, performanțe excelente, studiul dovedește necesitatea unor campanii de reamintire în care ar putea fi demontate mituri ori combătute dezinformări pe aceeași temă,” a încheiat Ana-Maria Schweitzer.

Ultimele stiri

Parteneri