Din cuprinsul articolului
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în România. În 2022, acestea au provocat 56% din totalul deceselor, arată cel mai recent profil de țară publicat în cadrul programului european State of Health in the EU. Cu alte cuvinte, în România, mai mult de unul din doi oameni moare din cauze legate de inimă și vase de sânge.
În Uniunea Europeană, diferențele dintre țări sunt încă uriașe. Un raport OECD despre sănătatea cardiovasculară în UE notează că în 2022, România se numără printre statele cu cele mai mari rate standardizate de deces prin boli circulatorii, depășind pragul de 800 de decese la 100.000 de locuitori (alături de Bulgaria și Letonia).
Nu există o singură explicație. Mortalitatea ridicată vine dintr-o combinație de factori: hipertensiune tratată insuficient, obezitate și diabet în creștere, colesterol LDL ridicat, fumat și acces inegal la prevenție și tratament.
Care sunt cele mai letale boli cardiovasculare în România
În România, cele mai multe decese nu vin din „șocuri” rare, ci din diagnostice foarte comune, care evoluează ani întregi. Cel mai des, în spatele statisticii sunt ateroscleroza (îngustarea arterelor) și consecințele ei.
1) Boala cardiacă ischemică (boala coronariană)
Este, constant, una dintre principalele cauze de deces. Apare când arterele coronare se îngustează prin depuneri (plăci de aterom), iar inima primește mai puțin sânge.
În profilul de țară al Comisiei Europene, boala cardiacă ischemică este evidențiată ca una dintre cauzele dominante de mortalitate.
Și datele OMS pentru România plasează această boală între primele cauze de deces.
2) Accidentul vascular cerebral (AVC)
AVC-ul este o urgență care se lasă adesea cu dizabilitate pe viață și are o mortalitate ridicată.
Eurostat arată că România se află între țările UE cu cele mai mari rate standardizate de deces prin boli cerebrovasculare (categoria care include AVC).
Și OMS îl indică între cauzele majore de deces la nivel național.
3) Boala cardiacă produsă de hipertensiune
Hipertensiunea nu rămâne doar un număr mare pe tensiometru. În timp, îngroașă mușchiul inimii, rigidizează camerele cardiace și duce la tulburări de ritm sau insuficiență cardiacă.
În România, acest tip de afectare este suficient de important încât apare între cauzele majore de mortalitate în statisticile OMS.
4) Insuficiența cardiacă
Insuficiența cardiacă nu înseamnă că inima „se oprește”, ci că nu mai poate pompa eficient. Este o boală cronică, progresivă, iar în multe cazuri reprezintă finalul unei istorii lungi de hipertensiune, boală coronariană sau infarct.
Deși nu e mereu trecută ca „prima cauză” pe certificatul de deces, insuficiența cardiacă este una dintre cele mai importante cauze de spitalizare și scădere a calității vieții în Europa.
5) Boala arterială periferică (arteriopatia membrelor inferioare)
Este boala în care arterele picioarelor se îngustează, iar circulația devine insuficientă. Poate provoca durere la mers, răni care nu se vindecă și, în forme avansate, risc de amputare.
Este importantă și pentru că spune ceva despre tot organismul: de obicei, cine are arteriopatie are și ateroscleroză în alte zone, deci risc mai mare de infarct și AVC.
De ce România are o mortalitate atât de mare
România nu are „alte boli” decât restul lumii. Are aceleași boli, dar:
-
apar mai devreme
-
sunt depistate mai târziu
-
sunt tratate mai inegal
OECD arată că povara bolilor cardiovasculare este mai mare în Europa de Est decât în Vest, iar România rămâne în grupul cel mai afectat.
Factorii principali care alimentează bolile de inimă în România
1) Hipertensiunea arterială
Este cel mai important factor de risc pentru infarct și AVC, pentru că afectează direct vasele și inima ani la rând, fără simptome clare. În România, povara mare a AVC-ului și a bolii ischemice indică exact un control insuficient al hipertensiunii în populație.
2) Obezitatea
Excesul ponderal amplifică aproape tot: tensiunea, rezistența la insulină, inflamația cronică, colesterolul. Este un factor central în lanțul care duce spre boală cardiovasculară.
Profilul european pentru România menționează comportamente și determinanți de sănătate care rămân problematici.
3) Diabetul
Diabetul crește rapid riscul de complicații cardiovasculare. Vasele devin mai fragile, inflamația crește, iar ateroscleroza se accelerează.
4) Colesterolul LDL („colesterolul rău”)
LDL crescut înseamnă „materie primă” pentru plăcile de aterom. Este una dintre țintele principale în prevenția infarctului și AVC-ului.
5) Fumatul
Fumatul rămâne un factor major de risc. Crește inflamația, rigidizează arterele, favorizează tromboza. La nivel global, OMS include tutunul între principalii factori de risc pentru bolile cardiovasculare.
OMS arată că bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces la nivel mondial, cu 19,8 milioane de decese în 2022, iar majoritatea sunt cauzate de infarct și AVC.
Deci problema este globală, dar România este într-o zonă mai grea a Europei.
