Sari la conținut

Cele mai periculoase combinații medicamente-alimente. Ce mâncăruri și băuturi trebuie neapărat să eviți dacă iei pastile

Dacă trebuie să luaţi medicamente, este necesar să consultaţi medicul. Pentru a evita interacţiunile nedorite şi uneori periculoase dintre alimente şi medicamente. De asemenea, este indicat ca pacienţii care trebuie să facă o serie de analize recomandate de medic, înainte cu trei zile de acestea, să nu mănânce grapefruit. Măsura este necesară pentru că acest fruct poate influenţa rezultatul unor analize şi, astfel, medicul să nu poată stabili doza de medicamente corespunzătoare.

Printre alimentele la care trebuie să manifestaţi mare atenţie se numără grapefruitul, brânzeturile fermentate, vinul, berea, tonul, fripturile la grătar, preparatele pe bază de sunătoare, lactatele, alcoolul, sarea de bucătărie etc.

Motivele pentru care consumul acestor alimente este nerecomandat în timpul tratamentelor medicamentoase le vom înţelege mai bine cu ajutorul câtorva exemple:

GRAPFRUIT
Cunoscut pentru faptul că poate preveni cancerele şi poate inhiba formarea tumorilor, grapefruitul trebuie exclus din dieta celor care vor să elimine toxinele din organism. Motivul îl constituie compusul naringenină, care încetineşte câteva dintre procesele metabolice normale de detoxifiere, care au loc în intestine şi ficat.

De asemenea, grapefruitul poate interacţiona periculos cu o serie de produse farmaceutice, printre care se numără: medicamentele anxiolitice (Xanax, buspirone), cele antidepresive (Zoloft), antialergenicele şi antihistaminicele (Allegra), antiviralele (Saquinavir mesylate), antiaritmicele cardiace (Cardarone), antialgicele (cpodeina), antibioticele (aritromicina, claritromicina). În aceeaşi situaţie se află şi alte medicamente, dintre care le enumărăm pe cele care tratează epilepsia (Tegretol), cancerul (Tamoxifenul, Vinblastine, ifosfamide), răceala (Dextromethorphan), disfuncţiile erectile (Viagra) sau anticoncepţionalele.

BRÂNZETURI FERMENTATE, VIN, BERE
Caşcavalul, telemeaua, brânza de burduf, brânza de camembert sau de roquefort (adică brânzeturile fermentate), dar şi berea sau vinul roşu interacţionează „nefericit” cu medicamentele antidepresive. Pacienţii care fac, involuntar, astfel de combinaţii se pot aştepta la crize severe de hipertensiune arterială.

LACTATELE
Aceste produse, recomandate deoarece conţin calciu bun pentru sistemul osos, nu ar trebui să fie consumate când sunt administrate antibiotice. Motivul îl constituie tocmai ionii de calciu care împiedică absorbţia tetraciclinelor în tractul digestiv. De aceea, administrarea tetraciclinelor trebuie să se facă la două-trei ore după consumul oricărui produs lactat.

ALIMENTE CU VITAMINA K
Persoanele care urmează tratamente cu medicamente anticoagulante, salicilaţi, aspirină, dar şi cei care au în antecedent accident vascular-cerebrale sau infarct de miocard trebuie să excludă din alimentaţie urzicile, spanacul, pătrunjelul, varza, salata sau algele marine (tot ce conţine vitamina K). De asemenea, trebuie evitate suplimentele alimentare obţinute din Ginko biloba, alge marine, ulei de peşte.

SAREA ŞI ZAHĂRUL
Pacienţii care urmează tratamente cu medicamente cortizonice trebuie să mănânce alimente nesărate sau preparate din care zaharurile lipsesc cu desăvârşire. Motivul? Sarea poate provoca apariţia edemelor şi a hipertensiunii arteriale care afectează cordul. Banala sare de bucătărie scade eficienţa statinelor şi a antihipertensivelor. Zahărul, asociat cu medicamentele pe bază de cortizon, creşte riscul de apariţie a diabetului zaharat.

CAFEAUA
Diuretic recunoscut, cafeaua sau guarana nu trebuie asociată tocmai cu medicamentele care au acest scop: diureticele. Asocierea cafeinei cu somniferele, anxiolitice sau benzodiazepine reduce acţiunea lor sedativă.

CARNEA DE TON
Apreciată pentru gustul său, dar şi pentru calităţile sale (hrăneşte creierul), carnea de ton poate provoca manifestări alergice suferinzilor de tuberculoză, care urmează un tratament cu izoniazidă.

FRIPTURA LA GRĂTAR
Preparat alimentar recomandat în general unor bolnavi, carnea preparată la grătar (cu lemne sau cu cărbuni) nu este chiar bună. Dimpotrivă. Carnea pregătită la grătar generează hidrocarburi cancerigene, ce cresc activitatea unei enzime. În consecinţă, unele medicamente se elimină mai rapid, scăzând eficacitatea unor antiasmatice (aminofilină, teofilină etc.), a unor analgezice (paracetamol), a unor anxiolitice-sedative (diazepam) sau a unor antiaritmice (propranolol, verapanol). Iubitorii de carne la grătar trebuie să verifice înainte de a mânca friptură la grătar dacă printre medicamentele pe care trebuie să le ia se află antidepresive, inhibitoare virale utilizate în tratamentul HIV/SIDA (ritonavir) etc.

SUNĂTOAREA
Plantă medicinală utilizată în tratamentul unor afecţiuni, sunătoarea nu este un remediu universal. Mai mult chiar, preparatele pe bază de sunătoare pot diminua efectul unor medicamente, printre care se numără tonicardicele, antiastmaticele, antiulceroasele, contraceptivele orale, medicamente anti-SIDA. Suferinzii care iau aceste medicamente trebuie să mai ştie că, după stoparea consumului de sunătoare, efectul acestor medicamente creşte periculos. Directorul ICA mai precizează că persoanele care urmează tratamente pe bază de sunătoare trebuie să evite soarele, deoarece se pot declanşa arsuri solare severe.

ALCOOLUL
Multă lume ştie că doar în cazul antibioticelor este interzis consumul de alcool. Cu toate acestea, alcoolul creşte toxicitatea medicamentelor utilizate în afecţiuni cardiace, hepatice sau neurologice. De asemenea, orice preparat alcoolic trebuie exclus din dieta celor care urmează tratamente cu peniciline, paracetamol sau sedative.

GRAPFRUITUL, INTERZIS ÎN SPITALE
Consumul de grapefruit a fost interzis în spitalele din vestul Europei tocmai din cauza naringeninei. Compusul care dă, de altfel, şi gustul amărui al grapefruitului, naringenina, inhibă una dintre enzimele complexului citocromic CYP3A4, astfel încât creşte concentraţia medicamentelor în sânge.

Elena Oceanu

Elena Oceanu este absolventa a sectiei ”Jurnalism și Științele Comunicării” la ”Universitatea din București”, a început activitate a de jurnalist la ”Evenimentul Zilei”, în prezent fiind editor la publicația ”Doctorul Zilei”.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel