Bucureștenii, bihorenii, ieșenii și târg-mureșenii sunt cei mai avantajați când vine vorba despre tratamentul cel mai bune ce poate fi administrat după un atac cerebral.
O tehnică aplicată în țările occidentale, care de ani buni salvează de complicații și oferă o viață normală bolnavilor cu atac cerebral, este disponibilă și în România.
Perfuzia care dizolvă cheagul de sânge
Este vorba despre ceea ce medicii numesc tromboliză. Deocamdată, proiectul este o realitate doar la Spitalul Județean Oradea și, punctual, în alte unități, din fonduri proprii. „Tratamentul trebuie aplicat în trei ore de la apariția problemei la pacienți care au făcut accidente cerebrale ischemice (nu cu hemoragie)”, ne-a explicat medicul Carmen Pantiș, șef secție Anestezie Terapie- Intensivă la Spitalul amintit.
Pentru a-și da seama dacă accidentul cerebral este hemoragic sau nu, medicii trebuie să aibă timp și posibilitatea de a face un computer tomograf pacientului în cauză. „Tratamentul constă în administrarea unui medicament intravenos, care are rolul de a dizolva cheagul de sânge care e responsabil de apariția accidentului cerebral. Timp de 24 de ore bolnavul trebuie supravegheat în secție de ATI, apoi este transferat pe secția de neurologie”, adaugă medicul.
Spitalele în care e cel mai bine să mergi dacă faci AVC
Același tip de tratament era programat să se aplice și în alte șase spitale din România, printr-un program al Ministerului Sănătații.
Momentan însă, din lipsă de fonduri, programul național de tromboliză în AVC nu se aplică. „Avem fonduri doar pentru programul de infarct miocardic și ATI, urmează să se asigure finanțare și pentru programul de AVC”, ne-au explicat oficiali ai Ministerului Sănătații.
Mai exact, următoarele spitale au toate circuitele pregătite pentru a trata prin tromboliză AVC-ul:
1. Spitalul Clinic de Urgență „Nicolae Oblu” din Iași
2. Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara
3. Spitalul Universitar de Urgență din București
4. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea
5. Spitalul de Urgență Elias din București
6. Institutul de Boli Cerebrovasculare „Prof. Dr. Vlad Voiculescu” București
7. Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu-Mureș
Cel mai mare număr de bolnavi din UE. De ce fac românii atac cerebral
Lipsa tratamentelor moderne, dar și factorii de risc care „mustesc” printre românii trecuți de prima tinerețe (tensiunea și colesterolul ridicate, fumatul) fac din mulți conaționali candidații ideali pentru atacul cerebral.
Preşedintele Societăţii Române de Neurologie, Dafin Mureșanu, vine cu cifre concrete: în Europa numărul de cazuri noi la suta de mii de locuitori, în ceea ce privește bolile vasculare cerebrale, variază între 100 și 200. În România, incidența este de 200 de cazuri la suta de mii de locuitori.
„România se situează printre primele ţări din Europa în ceea ce priveşte incidenţa bolilor vasculare cerebrale. Vârsta la care apar aceste probleme a scăzut. Stă în puterea noastră să reducem aceste riscuri, fiindcă stilul modern de viață este una dintre cele mai importante cauze. În plus, îmbătrânirea populației aduce cu sine un risc crescut pentru tulburările cognitive, ce au drept consecință finală, demența”, susţine specialistul.
Semnele atacului cerebral: vedere încețoșată, amorțeală
Ce este de făcut mai exact? În primul rând, trebuie preveniți factori de risc precum hipertensiunea arterială, obezitatea, diabetul, nivelul crescut de colesterol, care pot duce la un atac cerebral, sunt sfaturile medicilor, care atenționează că mai ales în mediul rural riscurile sunt mai mari, din cauza lipsei tratamentului și a conștientizării problemelor.
Apoi, foarte importantă este prezentarea la un medic neurolog la primele semne de atac cerebral, pe care și cei din jur le pot observa.
Accidentul vascular cerebral apare, cel mai adesea, din cauza unui cheag de sânge care blochează o arteră cerebrală. Simptomele depind de zona afectată și includ:
^ slăbiciune sau paralizie a feţei, braţului sau piciorului, de obicei pe o singură parte a corpului;
^ tulburări de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclară, înceţoşată, cu pete, vedere dublă sau pierderea vederii;
^ confuzie, tulburări de vorbire sau de înțelegere a cuvintelor celorlalți;
^ tulburări de mers, ameţeală, pierderea echilibrului sau a coordonării;
^ dureri de cap severe.
Dacă bănuiți că un apropiat a făcut un AVC, puneți-l să ridice brațele la orizontală și să le mențină în această poziție cel puțin zece secunde. Dacă nu poate menţine poziţia respectivă sau dacă nu poate ridica una sau ambele mâini, mergeți la medic.
Speranța din celule stem
În cazul în care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgenţă, exact ca şi în cazurile de infarct miocardic. „Tratamentul se poate face cu succes maxim în primele patru ore după AVC”, sunt de părere medicii neurologi.
Tratamentele de ultimă generație oferă însă speranțe și celor care rămân cu sechele din cauza atacurilor cerebrale și nu numai. „Capacitatea de regenerare există peste tot în sistemul nervos, dar la intensităţi diferite. Creierul, de exemplu, se regenerează mult mai activ decât măduva spinării. Cu cât vom înţelege mai corect şi complex mecanismele ce stau la baza acestor procese, cu atât vom avea un succes terapeutic mai mare”, crede prof. dr. Dafin Mureşanu.
