Din cuprinsul articolului
Cancerul rămâne una dintre principalele cauze de deces în lume, iar medicii susțin că depistarea timpurie a bolilor oncologice prin screening preventiv poate salva vieți. Cu toate acestea, sunt și cazuri în care tratamentele oncologice rămân fără rezultatele scontate.
În acest context, oamenii de știință au descoperit cum reuşesc celulele canceroase să îşi menţină structura intactă şi să devină practic „nemuritoare”, deschizând calea unor opțiuni de tratament mai eficiente, fie că este vorba de chimioterapie, imunoterapie sau radioterapie. Experții susțin că, de regulă, celulele canceroase au capacitatea de a se divide fără oprire, iar înţelegerea modului în care reuşesc acest lucru poate deschide calea către tratamente mai eficiente şi mai bine tolerate.
O echipă de oameni de ştiinţă de la Children’s Medical Research Institute (CMRI), din Australia, a identificat un mecanism esenţial prin care celulele canceroase îşi păstrează cromozomii intacţi, permiţându-le să se dividă continuu, arată un studiu publicat în revista Nature Communications.
În mod normal, la fiecare diviziune celulară, capetele cromozomilor, numite telomeri, se scurtează treptat; când devin prea scurţi, celulele sănătoase încetează să se mai dividă. Celulele canceroase evită acest „ceas biologic” prin menţinerea telomerilor, ceea ce le conferă, practic, o formă de „nemurire” celulară.
Proteina cu rol-cheie în evoluția tumorilor canceroase
Majoritatea tumorilor folosesc pentru asta telomeraza, o enzimă care reconstruieşte telomerii. În acest studiu, echipa de la Unitatea de Biologie Celulară a CMRI a descoperit că telomeraza este ghidată către telomerii ce necesită reparaţii de o reţea de fibre foarte fine din nucleul celulei canceroase, alcătuită din proteina actină.
Autorii notează că acesta este un rol nou descoperit al actinei, cunoscută până acum mai ales pentru funcţiile sale din afara nucleului, precum contracţia musculară şi mişcarea celulelor, relvevă sursa citată de News.ro.
Conform explicaţiilor cercetătorilor, atunci când telomerii sunt deterioraţi, ei se mişcă mult, în mod obişnuit, în interiorul nucleului, însă pot fi „prinşi” de această reţea de actină, asemănător unei insecte captive într-o pânză de păianjen, ceea ce permite telomerazei să îi găsească mai uşor şi să îi repare, menţinând astfel supravieţuirea celulei canceroase.
Descoperirea oferă şi o explicaţie pentru supravieţuirea unor celule canceroase în faţa chimioterapiei. Tratamentele de chimioterapie urmăresc să distrugă celulele tumorale prin provocarea de leziuni la nivelul ADN-ului, însă studiul arată că aceste celule pot folosi telomeraza, împreună cu reţeaua de actină din nucleu, pentru a repara o parte din daune şi a continua să se multiplice.
Potrivit autorilor, rezultatele deschid perspective terapeutice promiţătoare: dacă telomeraza ar putea fi blocată sau dacă această reţea de actină ar fi perturbată, chimioterapia ar putea deveni mult mai eficientă. În plus, acest lucru ar putea permite administrarea unor doze mai mici de chimioterapie, reducând efectele adverse nocive pentru pacienţi.
