Din cuprinsul articolului
Un nou tip de terapie genetică ar putea deschide una dintre cele mai importante frontiere în lupta împotriva cancerului. Cercetătorii de la Imperial College London și Universitatea California, Los Angeles (UCLA) au dezvoltat o versiune modificată a tratamentului CAR-T, capabilă să distrugă tumorile solide — inclusiv cele de prostată și vezică — fără a afecta țesuturile sănătoase.
Rezultatele au fost publicate în revista Nature Biomedical Engineering și au fost descrise de specialiști drept un posibil „moment de cotitură” în imunoterapia oncologică.
De ce terapia CAR-T nu funcționează pe tumorile solide
Terapia CAR-T este una dintre cele mai spectaculoase inovații medicale ale ultimului deceniu. Ea presupune recoltarea celulelor imune (limfocite T) ale pacientului, modificarea lor genetică pentru a recunoaște celulele canceroase, apoi reinfuzarea în organism pentru a distruge tumora.
Această abordare a salvat pacienți cu forme avansate de leucemie sau limfom, pentru care nu mai existau opțiuni. Totuși, metoda s-a dovedit ineficientă în cazul cancerelor solide — precum cel de sân, plămân, colon sau prostată.
Motivul: tumorile solide se comportă ca niște fortărețe biologice. Ele formează un mediu dens, bogat în colagen și proteine, care blochează accesul celulelor imunitare și le „amorțește” prin semnale chimice. În plus, atunci când cercetătorii au încercat să combine terapia CAR-T cu molecule inflamatorii puternice, precum interleukina-12 (IL-12), efectele au fost devastatoare: sistemul imunitar a atacat inclusiv țesuturile sănătoase.
Ideea care a schimbat regulile: o „bombă cu Velcro”
Echipa condusă de dr. Jun Ishihara, Koichi Sasaki și John K. Lee a căutat o soluție pentru a face terapia mai precisă. Iar inspirația a venit dintr-un loc neașteptat — colagenul, proteina care oferă structură pielii, oaselor și țesuturilor, dar care se acumulează și în pereții tumorilor.
Cercetătorii au creat o versiune modificată a IL-12, care se leagă doar de colagenul din tumoare, nu și de cel din restul organismului. Practic, interleukina devine o „bombă” care se activează doar acolo unde există cancer, lipindu-se de colagenul tumoral ca o bandă Velcro.
Apoi au combinat această „armă” cu celulele CAR-T, rezultând o terapie care circulă liber prin corp, dar acționează strict în zona tumorii.
Rezultatele experimentelor pe animale
Testele efectuate pe șoareci cu tumori mari de prostată și vezică au arătat că această nouă combinație a eliminat complet tumorile, fără efecte toxice asupra organelor sănătoase.
-
Nivelurile de IL-12 din sânge au rămas foarte scăzute, semn că tratamentul nu a declanșat reacții sistemice.
-
Țesuturile sănătoase nu au fost afectate.
-
Asocierea cu alte imunoterapii, precum inhibitorii punctelor de control imunitar (checkpoint inhibitors), a crescut eficiența până la eradicarea totală a tumorilor.
„Tumorile solide sunt ca niște cetăți care resping atacurile sistemului imunitar. Ideea noastră a fost să plasăm explozibilul exact în zidurile lor, fără a atinge restul corpului”, a explicat dr. Ishihara într-un comunicat al Imperial College London.
Un pas către o nouă generație de terapii personalizate
Această strategie este considerată o tehnologie-platformă, ceea ce înseamnă că poate fi adaptată pentru mai multe tipuri de cancer, prin schimbarea țintei celulelor CAR-T. În teorie, același principiu ar putea fi aplicat și în cancerul de sân, colon sau pancreas, unde terapiile actuale au eficiență redusă.
Un alt avantaj important este că această abordare nu necesită chimioterapia agresivă de precondiționare, folosită de obicei pentru a „face loc” noilor celule imunitare. În testele pe animale, terapia a funcționat fără acest pas, reducând riscul de infecții și efectele secundare severe.
„Dacă se confirmă la oameni, această metodă ar putea elimina nevoia de tratamente toxice și ar face imunoterapia accesibilă pentru un număr mult mai mare de pacienți”, a comentat dr. Lee.
Cât de aproape suntem de testarea pe oameni
Deși rezultatele sunt promițătoare, cercetătorii subliniază că studiul este încă la nivel preclinic, realizat doar pe modele animale. Următorul pas va fi testarea siguranței la om, într-un studiu de fază I care ar putea începe în următorii doi ani.
O altă variantă a terapiei CAR-T, fără „bomba cu Velcro”, se află deja în testare clinică în Japonia și SUA. Dacă acele rezultate vor fi favorabile, noua versiune ar putea intra în linie de studii clinice extinse.
„Suntem realiști — drumul de la șoareci la oameni este lung și costisitor. Dar aceste rezultate oferă un concept complet nou: o modalitate sigură de a transforma celulele imune în arme precise împotriva cancerului solid”, a explicat dr. Sasaki.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), tumorile solide sunt responsabile de peste 80% dintre decesele cauzate de cancer la nivel global. În prezent, terapiile celulare funcționează aproape exclusiv în cancerele hematologice (leucemii și limfoame).
Dacă „bomba cu Velcro” va confirma aceleași rezultate la oameni, ar putea marca o schimbare de paradigmă în imunooncologie: o terapie care distruge tumorile solide fără a distruge pacientul.
De reținut
Rezultatele publicate în Nature Biomedical Engineering deschid o perspectivă nouă asupra modului în care pot fi combinate ingineria genetică și biologia moleculară pentru a transforma tratamentele împotriva cancerului.
Deocamdată, e doar o promisiune. Dar una care ar putea schimba viitorul medicinei oncologice.
„Războiul împotriva cancerului este departe de a fi câștigat, dar avem, în sfârșit, o armă care ar putea schimba regulile jocului”, conchid autorii.
