Din cuprinsul articolului
Oamenii de ştiinţă din Canada au reuşit să dezvolte un vaccin care previne infectarea cu Borrelia afzelii, Borrelia burgdorferi și Borrelia mayonii, bacteriile care cauzează boala Lyme. Astfel, cercetătorii au reuşit ca prin injectarea vaccinului la un animal gazdă să împiedice căpușele să răspândească boala.
În lucrarea publicată în revista Microbiome şi citată de 360medical.ro, grupul de cercetători de la Laboratorul pentru sănătatea animalelor din Quebec (Canada), care lucrează cu cercetători de la Academia Cehă de Științe, de la Nature Research Centre și de la Universitatea din Guelph (Canada) au modificat genetic un tip inofensiv de bacterie care provoacă un răspuns al anticorpilor la o gazdă, cum ar fi un șoarece sau o persoană.
Tipul de anticorp produs a fost conceput pentru a forța modificări ale microbiotei unei căpușe, făcându-l neospitalier pentru a găzdui bacteriile care cauzează boala Lyme.
Bacteria modificată, sub forma unui vaccin, a fost apoi injectată într-un șoarece de test, provocând o infecție inofensivă. Atunci când o căpușă a străpuns pielea modelului de test, anticorpii au fost transferați căpușei, ceea ce a împiedicat-o să găzduiască bacteria dăunătoare și să infecteze altă gazdă.
Astfel, dacă vaccinul ar fi administrat oamenilor, animalelor de fermă sau chiar animalelor de companie aceștia nu ar fi protejați împotriva bolii Lyme, în schimb, acesta ar servi ca mijloc de prevenire a infectării altora prin reducerea numărului de căpușe infectate.
Ideea care stă la baza acestei abordări este că, dacă un număr suficient de persoane, animale de fermă și animale de companie sunt vaccinate, numărul căpușelor dintr-o anumită zonă purtătoare ale bacteriei care provoacă boala Lyme ar fi diminuat, protejând populația umană în ansamblu, au explicat autorii.
Cercetătorii sugerează că un astfel de vaccin s-ar putea dovedi a fi un mijloc eficient de reducere a bolii Lyme în zonele în care există un număr foarte mare de căpușe infectate.
De unde vine Lyme, boala cu 1.000 de feţe
În 1982, microbiologul american de origine elvețiană Willy Burgdorfer a reușit să identifice o spirochetă dintr-o specie de căpușe care se dovedea a fi implicată într-o misterioasă epidemie ce afectase populația orașului Lyme, din statul american Connecticut, în 1975.
Potrivit portalului lymediagnostic.ro, această spirochetă a dobândit numele de Borrelia burgdorferii sensu stricto, iar afecțiunea generată de ea a căpătat numele de Lyme Desease (LD).
Deși în orașul Lyme populația a fost afectată în special de fenomene cutanate (petesi, erithrema) și articulare (poliartrită, spondilită, sacroileită), noțiunea de Lyme nu se limitează doar la descrierea de artroborelioză, ci include pe lângă fenomenele autoimune și pe cele neurologice.
