Din cuprinsul articolului
O bacterie respiratorie extrem de răspândită, care de obicei provoacă doar simptome ușoare asemănătoare unei răceli, ar putea juca un rol direct în declanșarea sau accelerarea bolii Alzheimer. Cercetătorii au identificat urme ale acesteia în retina persoanelor decedate cu demență, iar rezultatele sugerează că ochii ar putea deveni, în viitor, o „fereastră” neinvazivă pentru depistarea riscului de Alzheimer și intervenția precoce.
Studiul a fost realizat de o echipă de la Cedars-Sinai Medical Center și aduce în prim-plan o ipoteză tot mai discutată în neurologie: infecțiile cronice pot întreține inflamația cerebrală și pot grăbi neurodegenerarea.
Bacteria care infectează majoritatea adulților
Microorganismul implicat se numește Chlamydia pneumoniae. Până la 80% dintre adulți intră în contact cu această bacterie de-a lungul vieții. La cei mai mulți, provoacă doar durere în gât, oboseală sau congestie nazală. La persoanele vulnerabile, poate duce la infecții pulmonare serioase.
Ce au observat acum oamenii de știință este mult mai îngrijorător: bacteria poate persista ani la rând în organism, ascunsă în interiorul celulelor, unde scapă de sistemul imunitar și menține o inflamație de joasă intensitate.
În cadrul noii cercetări, au fost analizate probe de țesut ocular de la peste 100 de persoane decedate – unele cu Alzheimer, altele cu tulburări cognitive ușoare și un grup fără semne de demență. Nivelurile de Chlamydia pneumoniae au fost semnificativ mai mari în retinele și creierele celor cu Alzheimer.
Mai mult, cu cât încărcătura bacteriană era mai mare, cu atât modificările cerebrale și declinul cognitiv fuseseră mai severe înainte de deces.
De ce este importantă retina
Retina nu este doar o structură oculară. Din punct de vedere biologic, este o extensie a creierului. Tocmai de aceea, cercetătorii au investigat dacă infecția ar putea fi detectată aici, nu doar în țesut cerebral.
Această abordare are un potențial uriaș: dacă semnalele de inflamație și prezența bacteriei pot fi identificate prin imagistică oculară, medicii ar putea evalua riscul de Alzheimer la persoane vii, fără proceduri invazive.
„Ochiul este un substitut al creierului”, explică profesorul Maya Koronyo-Hamaoui, coordonatoarea studiului. „Infecția bacteriană retinală și inflamația cronică reflectă modificările cerebrale și pot prezice statutul bolii.”
Experimentele care leagă infecția de neurodegenerare
Pentru a vedea dacă bacteria este doar un „martor” sau un factor activ al bolii, echipa a infectat celule nervoase umane în laborator. Rezultatul: s-au activat căi inflamatorii puternice și au crescut nivelurile proteinelor asociate Alzheimerului.
Testele au continuat pe modele animale. Șoarecii predispuși genetic la modificări de tip Alzheimer au fost infectați pe cale nazală – aceeași poartă de intrare prin care bacteria ajunge la oameni. În timp, animalele au dezvoltat inflamație cerebrală accentuată, acumulări de plăci și modificări de comportament.
Concluzia cercetătorilor este că infecția nu doar coexistă cu boala, ci poate contribui direct la mecanismele care duc la pierderea memoriei și a funcțiilor cognitive.
Ar putea antibioticele reduce riscul de demență?
Unul dintre cele mai importante aspecte ale descoperirii este perspectiva tratamentului. Dacă infecția este identificată suficient de devreme, administrarea promptă de antibiotice ar putea, teoretic, reduce inflamația și încetini procesele neurodegenerative.
Profesorul Timothy Crother, coautor al studiului, spune că rezultatele deschid posibilitatea de a viza „axa infecție–inflamație” ca strategie terapeutică.
Deocamdată, este vorba despre cercetare fundamentală. Nu există recomandări clinice pentru tratamentul preventiv al Alzheimerului cu antibiotice, iar specialiștii subliniază că sunt necesare studii ample pe oameni.
Demența reprezintă o problemă de sănătate publică în creștere și în România, pe fondul îmbătrânirii populației. La fel ca în alte țări europene, majoritatea cazurilor sunt diagnosticate tardiv, când opțiunile terapeutice sunt limitate.
Ideea că o bacterie comună ar putea fi implicată în declinul cognitiv schimbă paradigma. Nu mai vorbim doar despre genetică sau vârstă, ci și despre infecții aparent banale, care pot rămâne în organism ani la rând.
Pentru români, implicațiile sunt clare:
-
infecțiile respiratorii frecvente nu ar trebui ignorate, mai ales la vârstnici
-
controalele medicale regulate și tratamentul corect al pneumoniilor sau bronșitelor pot avea efecte pe termen lung asupra sănătății creierului
-
dezvoltarea unor teste oculare de screening ar putea, în viitor, permite identificarea timpurie a persoanelor cu risc crescut
În Europa, datele de supraveghere arată că infecțiile cu Chlamydia pneumoniae au crescut brusc în 2024. Unii cercetători pun acest lucru pe seama așa-numitei „datorii imunitare” post-pandemie – expunerea redusă la microbi în timpul restricțiilor ar fi lăsat populația mai vulnerabilă după ridicarea lor.
