Din cuprinsul articolului
Cercetătorii sud-africani au identificat modificări neobișnuite în sângele persoanelor cu long COVID, iar descoperirea ar putea reprezenta un pas important către diagnosticarea și, într-o zi, tratarea acestei afecțiuni.
Un studiu publicat recent în Journal of Medical Virology arată că pacienții cu simptome persistente prezintă concentrații crescute de microcheaguri și structuri imune hiperactivate, elemente care par să interacționeze într-un mod ce prelungește inflamația și afectează circulația.
Ce au găsit cercetătorii în sângele persoanelor cu long COVID
Echipa de la Stellenbosch University (Africa de Sud) a comparat probele de sânge ale 50 de pacienți diagnosticați cu long COVID cu probe de la persoane sănătoase. Diferențele au fost evidente încă de la primele analize. Microcheaguri dense, formate din rețele de proteine anormale, erau mult mai numeroase la persoanele cu simptome persistente, iar în interiorul lor se aflau structuri cunoscute sub numele de NETs – neutrophil extracellular traps, „capcane” elaborate de celulele imunitare pentru a prinde germeni.
La persoanele sănătoase, aceste capcane sunt eliminate relativ rapid de organism. În long COVID însă, studiul sugerează că NETs devin excesive și se leagă de microcheaguri, formând conglomerate mult mai rezistente decât în mod normal. Cercetătorii cred că această combinație ar putea contribui la oboseală cronică, dificultăți cognitive și alte simptome specifice ale long COVID.
„Descoperirile noastre reprezintă un progres semnificativ în înțelegerea interacțiunilor dintre microcheaguri și NETs în long COVID”, au transmis autorii în raportul publicat.
De ce sunt microcheagurile importante în long COVID
Long COVID este o afecțiune complexă, cu multiple mecanisme posibile. Unele teorii vorbesc despre fragmente virale persistente, altele despre o reacție imună anormală sau disfuncții ale sistemului circulator. În ultimii ani, mai multe studii au arătat că o parte dintre pacienți prezintă anomalii de coagulare, iar cele mai recente date întăresc această ipoteză.
Cercetările anterioare ale aceleiași echipe au identificat particule fibroase minuscule în sângele pacienților, particule care nu se dizolvă normal și pot bloca vase mici de sânge. De asemenea, alte grupuri de cercetare au raportat niveluri crescute de NETs la persoanele cu simptome persistente după COVID-19, sugerând un sistem imunitar aflat într-o stare de suprasolicitare.
Legătura dintre cele două — microcheaguri și NETs — oferă o nouă piesă din acest puzzle.
Cum pot explica aceste structuri simptomele long COVID
Când microcheagurile sunt stabilizate de NETs, organismul nu le poate elimina eficient. Acest lucru ar putea afecta fluxul sanguin în zone sensibile, inclusiv în creier și mușchi. Pacienții cu long COVID descriu frecvent:
• oboseală severă
• dificultăți de concentrare („ceață mentală”)
• dureri musculare
• intoleranță la efort
• puls accelerat la activități minime
Autorii studiului cred că microcheagurile persistente ar putea contribui la unele dintre aceste simptome, prin modificarea oxigenării țesuturilor sau prin menținerea unei stări de inflamație.
Citeste si…
Poate fi long COVID diagnosticat prin sânge?
În prezent nu există un test oficial care să confirme long COVID. Diagnosticul se bazează pe simptome, durată și excluderea altor cauze. Cercetătorii sud-africani au dezvoltat însă un algoritm care analizează biomarkeri specifici identificați în studiu și care a reușit să distingă pacienții de persoanele sănătoase cu o acuratețe promițătoare.
Dacă aceste date vor fi confirmate în studii mai mari, ar putea apărea primul instrument de diagnosticare obiectivă a long COVID.
Este acesta începutul unui tratament?
Deși rezultatele sunt încurajatoare, oamenii de știință subliniază că mai este nevoie de multe cercetări. Nu se știe încă dacă microcheagurile sunt cauza principală a simptomelor sau doar un marker al unui proces inflamator mai amplu. De asemenea, nu se știe dacă eliminarea lor prin tratamente specializate ar duce la ameliorarea simptomelor.
Ceea ce este clar este că long COVID nu a dispărut. Deși pandemia s-a încheiat, milioane de oameni raportează încă simptome persistente la luni sau chiar ani după infecție.
Ce urmează
Cercetătorii cer finanțare suplimentară și studii longitudinale pentru a înțelege evoluția microcheagurilor în timp, dar și pentru a testa terapii capabile să reducă acumularea lor. O mai bună înțelegere a acestor mecanisme ar putea deschide drumul către tratamente personalizate, mai eficiente.
