Sari la conținut

Cercetătorii au identificat substanța care previne pierderile de memorie. Se găsește din plin în aceste alimente și băuturi

alimente care daunează memoriei
sursa foto: arhiva Doctorul Zilei
Alimente dăunătoare memoriei

Cercetătorii au identificat substanța care previne pierderile de memorie, iar vestea bună e că aceasta se găseștel din plin, în multe alimente și băuturi, prin care și vinul roșu. 

La acest studiu au participat 961 de persoane, cu o vârstă medie de 81 de ani și fără demență. În fiecare an, aceștia au răspuns unor întrebări cu privire la obiceiurile lor alimentare.

Mai mult decât atât, aceștia au fost supuși unor evaluări cognitive și de memorie, care au avut loc anual.

Participanților li s-au pus, totodată, întrebări cu privire la nivelul lor de educație, timpul pe care l-au petrecut implicându-se în activități fizice și timpul petrecut citind. Aceștia au fost monitorizați timp de aproape șapte ani.

În funcție de consumul de flavonoli, participanții au fost împărțiți în cinci grupuri. Persoanele supuse studiului au avut un aport alimentar mediu de flavonoli de aproximativ 10 mg pe zi, în comparație cu cantitatea medie de flavonoli consumată de adulții din SUA, care variază de la 16 la 20 de miligrame pe zi.

Un alt grup a consumat 15 mg de flavonoli pe zi, în vreme ce al treilea grup a consumat circa 5 mg pe zi.

Rezultatele studiului

Oamenii de știință au folosit scorul cogniției globale, reprezentând rezultatele a 19 teste cognitive, pentru a calcula ratele declinului cognitiv.

Pentru cei fără probleme cognitive, scorul mediu a fost de 0,5, pentru cei cu insuficiență cognitivă ușoară a fost de 0,2, iar pentru cei cu boala Alzheimer a fost de –0,5.

Cercetătorii au descoperit că persoanele cu cel mai mare aport de flavonoide au înregistrat o deteriorare mai lentă a funcției cognitive cu 0,4 unități pe deceniu decât cele cu cel mai mic aport.

Thomas M. Holland, autorul principal al studiului, a afirmat că acest lucru se datorează faptului că flavonolii au proprietăți antiinflamatorii și antioxidante.

Cei patru compuși care aparțin grupului de flavonoide: kaempferol, quercetina, miricetina și isoramnetina, au fost, de asemenea, incluse în studiu.

Rata deteriorării cognitive a fost cu 0,4 unități pe deceniu mai lentă la cei cu cel mai mare consum de kaempferol, față de cei cu un aport mult mai mic.

Rata deteriorării cognitive a fost cu 0,2 unități pe deceniu mai lentă în rândul celor care au consumat mai multă quercetină.

Mai mult decât atât, cei care au avut un aport mai mare de miricetină au avut o rată de 0,3 unități de pierdere a memoriei.

Cercetarea a fost publicată online în Neurology, revista medicală a Academiei Americane de Neurologie, pe 22 noiembrie 2022.

Cele mai bogate surse de flavonoide

Aceste substanșe sunt ușor de reperat în frunzele, florile, fructele și rădăcinile unor variate specii de plante, inclusiv legumele și cereale. Concentrața de antioxidanți diferă de la o specie la alta, dar variază și în funcție de zona în care se găsesc pe planta respectivă (frunze, fructe, flori).

Flavonoidele se găsesc din abundență în unele specii comestibile:

  • Legume cu frunze: spanac, varză, salată verde, etc;
  • Alte legume: roșii, ceapă roșie, castraveți;
  • Fructe roșii: în special în mere și citrice, dar mai ales în fructele de pădure;
  • Mirodenii: pătrunjel, cimbru, sofran, țelină, salvie.

De asemenea, sunt prezente și în unele băuturi precum vinul roșu sau ceaiul verde, dar și în ciocoalată, în special în ciocolata amăruie, cu o concentrație ridicată de cacao.

Efectele secundare ale flavonoidelor

Flavonoidele, în special cele prezente în sucul de grapefruit, sunt inhibitori puternici ai enzimei citocrom P450 (CYP3A4). Această enzimă este responsabilă de metabolizarea medicamentelor la nivelul intestinelor şi inhibarea acestei enzime poate duce la toxicitate produsă de excesul de medicamente.

Medicamente care sunt metabolizate de aceasta enzima sunt, însă nu se rezumă la acestea, medicamentele pentru tratarea HIV, statine, medicamente care scad capacitatea de apărare a organismului, antihistaminice, anticonvulsive, medicamente pentru tratarea disfuncţiei erectile etc.

Specialiştii recomandă persoanelor care consumă astfel de medicamente să evite consumul de suplimente cu flavonoide şi de suc de grapefruit sau să întrebe medicul specialist.

Flavonoidele inhibă şi activitatea glicoproteinei P şi pot produce aceleaşi efecte cu cele menţionate mai sus. În plus faţă de categoriile de medicamente listate mai sus, glicoproteina P reglează şi cantitatea de medicamente pentru hipertensiune, medicamente împotriva celulelor canceroase, antimicotice, anumite antibiotice etc. Inhibarea acestei proteine poate duce la apariţia intoxicării cu medicamentele respective (în general doar când se utilizează suplimente ce conţin flavonoide).

Flavonoidele (flavonoizii) au efect anticoagulant şi nu trebuie consumate împreună cu medicamente ce au efecte similare. Acest efect apare şi în cazul consumului de alimente (de exemplu: 500 ml suc grapefruit roşu – violet / zi).

Flavonoidele inhibă absorbţia fierului cu până la 70% şi consumul de băuturi cu un conţinut ridicat de flavonoide (ceai, cacao, cafea etc.) nu este indicat înainte de masă sau imediat după (ar trebui consumate cu o oră înainte şi cu o oră jumătate după masă). La fel şi în cazul suplimentelor ce conţin flavonoide.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel