Din cuprinsul articolului
O amenințare globală avansează constant, fără imagini dramatice și fără valuri zilnice de știri, dar cu un potențial letal uriaș.
Oamenii de știință avertizează că rezistența antimicrobiană ar putea provoca, până în 2050, mai multe decese decât cancerul, dacă nu sunt luate măsuri urgente. Problema este cunoscută de ani buni, însă rămâne în mare parte ignorată de public și de decidenți.
Avertismentul a fost reluat recent la o reuniune organizată de Frontiers la Davos, unde specialiști în sănătate publică și biotehnologie au vorbit despre ceea ce numesc deja o „pandemie tăcută”.
Ce este rezistența antimicrobiană și de ce contează
Rezistența antimicrobiană, cunoscută sub acronimul AMR, apare atunci când bacteriile, fungii și alți agenți patogeni evoluează și devin rezistenți la medicamentele menite să îi distrugă. Antibioticele, antifungicele și alte tratamente esențiale își pierd eficiența, iar infecții care astăzi sunt tratabile pot deveni din nou mortale.
Potrivit Centers for Disease Control and Prevention, microorganismele dezvoltă mecanisme de apărare care le permit nu doar să supraviețuiască tratamentelor, ci și să transmită aceste „strategii” altor germeni. Rezultatul este o accelerare a rezistenței, într-un ritm mai rapid decât dezvoltarea de noi medicamente.
Impactul potențial este major. Medicina modernă se bazează pe antibiotice nu doar pentru tratarea infecțiilor, ci și pentru intervenții chirurgicale, transplanturi, terapii oncologice sau nașteri sigure. Fără aceste medicamente, multe proceduri de rutină devin extrem de riscante.
„Nimeni nu vorbește despre asta”
La Davos, Vanina Laurent-Ledru, reprezentant al Institutului Mérieux și al companiei bioMérieux, a atras atenția asupra lipsei de interes public și politic pentru AMR. Mesajul a fost reluat de Adèle James, cofondatoare a companiei de biotehnologie Phagos, care a descris fenomenul drept o pandemie invizibilă, ce se extinde constant.
Specialiștii avertizează că experiența recentă cu pandemia de COVID-19 ar fi trebuit să pregătească lumea pentru amenințări emergente. În schimb, încrederea în știință și în datele medicale este fragilă, iar reacțiile tind să apară târziu, atunci când costurile sunt deja uriașe.
De ce se agravează problema
Un factor central îl reprezintă utilizarea excesivă și incorectă a antibioticelor. Conform datelor publicate de CDC, aproximativ o treime dintre rețetele de antibiotice prescrise în Statele Unite nu sunt necesare. Antibioticele sunt frecvent utilizate pentru infecții virale, precum răcelile sau gripa, deși nu au niciun efect în aceste cazuri.
La nivel global, World Health Organization avertizează că acest tip de utilizare accelerează selecția bacteriilor rezistente. La acest tablou se adaugă factori de mediu precum poluarea aerului și microplasticele, care pot influența adaptarea microorganismelor.
Ce soluții sunt pe masă
La reuniunea Frontiers, experții au vorbit despre direcții promițătoare, precum terapiile pe bază de bacteriofagi, care folosesc virusuri ce atacă specific bacteriile rezistente. Deși cercetarea este avansată, aceste tratamente nu pot compensa, singure, lipsa prevenției.
Reducerea utilizării inutile a antibioticelor rămâne esențială. La fel de importante sunt măsurile simple, dar eficiente, precum igiena corectă, vaccinarea și diagnosticarea precisă a infecțiilor înainte de inițierea tratamentului.
De ce următorii ani sunt decisivi
Specialiștii avertizează că bilanțul uman al rezistenței antimicrobiene va depinde de deciziile luate acum. Fără politici publice coerente, investiții în cercetare și educație medicală, AMR riscă să devină o criză comparabilă cu marile pandemii ale trecutului, dar desfășurată lent și aproape imperceptibil.
„Mortalitatea viitoare va fi determinată de modul în care sistemele de sănătate, guvernele și societatea răspund acestui risc”, au concluzionat reprezentanții Frontiers.
Diferența față de alte crize globale este că, de această dată, avertismentele există deja. Lipsesc doar reacția și urgența.
