Din cuprinsul articolului
Sistemul imunitar poate fi ”învățat” să atace și să distrugă tumorile canceroase, potrivit unui studiu la care au participat 16 pacienți cu cancer netratabil. Cercetătorii le-au reproiectat sistemul imunitar pentru a ataca propriile tumori, a fost numit un „salt înainte” și o demonstrație „puternică” a potențialului unei astfel de tehnologii, relatează BBC.
Fiecare persoană care a participat la studiu a avut un tratament dezvoltat doar pentru ea, care a vizat punctele slabe specifice din tumora sa.
Totuși potriivt sursei citate, este prea devreme pentru a evalua pe deplin eficacitatea terapiei „costisitoare și consumatoare de timp”.
Lucrarea se concentrează pe o parte a sistemului imunitar numită celule T, care patrulează organismul și inspectează alte celule pentru a detecta problemele.
Ele folosesc proteine - numite receptori – pentru a adulmeca eficient semnele de infecție sau celulele deviante care au devenit canceroase.
Cancerele pot fi dificil de detectat pentru celulele T. Un virus este net diferit de corpul uman, dar cancerele sunt mai subtile, deoarece sunt o versiune coruptă a propriilor noastre celule.
Participanții avea cancer de de colon, de sân sau pulmonar
Ideea terapiei este de a crește nivelul acestor celule T care depistează cancerul. Ea trebuie să fie adaptată fiecărui pacient, deoarece fiecare tumoră este unică.
Cercetătorii au cercetat sângele pacienților pentru a detecta celule T rare care aveau deja receptori care le-ar putea adulmeca cancerul.
Apoi au recoltat alte celule T care nu au putut găsi cancerul și le-au reproiectat
Receptorii lor originali, care pot găsi alte probleme sau infecții, au fost înlocuiți cu cei de la celulele T care caută cancerul.
În cele din urmă, aceste celule T modificate au fost apoi introduse înapoi în pacient pentru a căuta tumora
Transformarea celulelor T într-o formă care poate vâna cancerul necesită o manipulare genetică considerabilă atât pentru a elimina instrucțiunile genetice pentru construirea vechilor receptori, cât și pentru a le oferi instrucțiuni pentru cei noi.
Ea a fost posibilă datorită progreselor extraordinare ale tehnologiei de editare genetică Crispr, care acționează ca o pereche de foarfece moleculare – permițând oamenilor de știință să manipuleze cu ușurință ADN-ul. Cercetătorii care au dezvoltat Crispr au câștigat Premiul Nobel pentru Chimie în 2020.
La acest studiu au participat persoane cu cancer de colon, de sân sau pulmonar care nu au răspuns la alte tratamente.
Studiul a fost conceput pentru a testa siguranța și fezabilitatea tehnologiei și a arătat că celulele modificate își găsesc drumul în tumoră.
Boala a continuat să se agraveze la 11 pacienți, dar s-a stabilizat la ceilalți cinci. Cu toate acestea, va fi nevoie de studii mai ample pentru a determina doza corectă și cât de eficientă este cu adevărat.
Rezultate promițătoare
„Acesta este un salt înainte în dezvoltarea unui tratament personalizat pentru cancer”, a spus dr. Antoni Ribas, unul dintre cercetătorii de la Universitatea din California, Los Angeles, care a testat abordarea dezvoltată de compania Pact Pharma.
Rezultatele au fost prezentate la o reuniune a Societății pentru Imunoterapie a Cancerului și publicate simultan în revista Nature.
Dr. Manel Juan, șeful serviciului de imunologie de la Spitalul Clinic din Barcelona, a declarat că a fost „o muncă extraordinară” și „fără îndoială una dintre cele mai avansate în domeniu”.
„Se deschide ușa pentru utilizarea acestei [abordări] personalizate în multe tipuri de cancer și, potențial, în multe alte boli”, a adăugat acesta.
Profesorul Waseem Qasim, a spus că este o demonstrație timpurie dar„puternică” a potențialului unei astfel de tehnologii care „ar putea deveni posibilă”.
Dr. Astero Klampatsa, de la Institutul de Cercetare a Cancerului din Londra, a spus că studiul este „important”, dar a avertizat că „timpul, forța de muncă și cheltuielile implicate” sunt „uriașe”.
