Din cuprinsul articolului
Alimentele ultra-procesate (AUP) au devenit, în doar câteva decenii, unul dintre pilonii centrali ai dietei moderne, cu un impact major asupra sănătății publice la nivel global. O serie de trei articole publicate în revista The Lancet avertizează că aceste produse industriale, formulate pentru a fi ieftine, gustoase și extrem de convenabile, înlocuiesc tot mai rapid alimentele proaspete și preparatele tradiționale, contribuind semnificativ la creșterea riscului de boli cronice. Cercetătorii susțin că schimbarea nu poate fi lăsată în seama consumatorilor, ci necesită politici publice ferme, coordonate și rezistente la influența corporativă.
Seria este realizată de 43 de experți internaționali și prezintă una dintre cele mai cuprinzătoare evaluări asupra modului în care produsele ultra-procesate au devenit dominante în sistemele alimentare. Autorii subliniază că dovezile științifice privind efectele AUP sunt deja suficient de puternice pentru a justifica acțiuni imediate la nivelul guvernelor, indiferent de controversele persistente legate de clasificarea Nova sau de necesitatea unor studii suplimentare. Concluzia este clară: așteptarea nu face decât să permită acestor produse să se consolideze și mai mult în dietele globale.
Consumul accelerat de de alimente ultra-procesate
Potrivit datelor analizate, consumul de alimente ultra-procesate a crescut accelerat în ultimele trei decenii în țări precum Spania, China, Mexic sau Brazilia, unde proporția de energie alimentară provenită din AUP s-a dublat sau chiar triplat. În SUA și Marea Britanie, nivelurile depășesc constant 50% din aportul caloric total. Această creștere este însoțită de o deteriorare vizibilă a calității dietei: consumatorii tind să mănânce mai mult decât au nevoie, să absoarbă un exces de zahăr, grăsimi nesănătoase și sare, în timp ce aportul de fibre și nutrienți scade.
Seria publicată în The Lancet arată că legătura dintre AUP și bolile cronice este consistentă. O analiză a 104 studii longitudinale a constatat că 92 dintre ele identificau riscuri crescute asociate consumului de AUP, inclusiv obezitate, diabet de tip 2, boli cardiovasculare, depresie și mortalitate prematură. Chiar dacă unele voci din comunitatea științifică cer studii suplimentare, autorii subliniază că dezbaterea academică nu trebuie confundată cu încercările industriei de a submina ceea ce este deja un corp solid de dovezi.
O parte importantă a seriei se concentrează pe mecanismele prin care industria alimentară globală a ajuns să domine sistemele alimentare. Companiile producătoare de AUP beneficiază de materii prime ieftine, de lanțuri de producție eficiente și de o publicitate extrem de agresivă, ceea ce le permite să își mențină poziția dominantă și să influențeze comportamentele de consum. În paralel, acestea utilizează strategii politice sofisticate pentru a bloca reglementările: lobby intens, finanțarea campaniilor politice, sponsorizarea unor grupuri de interes și chiar litigii menite să întârzie legislația restrictivă.
Autorii ce studiului cer acțiuni politice ferme: de la etichete frontale la taxe dedicate
Dacă produsele ultra-procesate au ajuns să modeleze comportamentul alimentar global, soluțiile propuse trebuie să fie la fel de ambițioase. Cercetătorii recomandă introducerea unor etichete frontale clare care să identifice ingrediente considerate markeri ai AUP – precum aditivi, îndulcitori sau arome artificiale –, restricționarea marketingului (în special cel orientat către copii), limitarea vizibilității acestor produse în supermarketuri și interzicerea lor în școli, spitale sau alte instituții publice. În paralel, guvernele ar trebui să crească accesul la alimente proaspete și nutritive, posibil prin subvenții alimentate din taxarea AUP.
Exemplele de succes există deja. Programul de alimentație școlară din Brazilia a redus semnificativ prezența produselor ultra-procesate și se află în curs de a impune ca, până în 2026, 90% din alimentele servite în școli să fie proaspete sau minim procesate. Autorii consideră că astfel de modele pot fi adaptate la scară globală, dar numai dacă există voință politică și o protecție reală a proceselor decizionale față de influența corporativă.
În final, experții compară situația actuală cu lupta istorică împotriva industriei tutunului. Puterea economică a companiilor producătoare de AUP este considerată principalul obstacol în calea reformelor necesare. O acțiune globală coordonată – de la reglementări ferme la mobilizarea comunităților – este esențială pentru a remodela sistemele alimentare în favoarea sănătății publice.
„Trăim într-o lume în care opțiunile alimentare sunt dominate de alimente ultra-procesate”, afirmă Dr. Phillip Baker. „Seria publicată în The Lancet arată că o altă direcție este posibilă – una în care guvernele reglementează eficient, consumatorii sunt protejați, iar dietele sănătoase devin accesibile tuturor.”
