Din cuprinsul articolului
Analgezicele cu codeină, spray-urile nazale pentru nas înfundat, siropurile de tuse sau laxativele cumpărate fără rețetă sunt percepute ca fiind sigure. Disponibilitatea lor în farmacii și supermarketuri creează impresia că pot fi utilizate fără riscuri majore.
Datele recente și pozițiile autorităților de reglementare arată însă că utilizarea prelungită, dozele mai mari decât cele recomandate sau folosirea în alte scopuri decât cele terapeutice pot duce la dependență, complicații grave și, în unele cazuri, la efecte care pun viața în pericol.
Mai jos sunt cinci categorii de medicamente frecvent utilizate, cu explicațiile specialiștilor și măsurile luate de autorități.
1. Analgezicele cu codeină
Codeina este un opioid utilizat pentru dureri ușoare și moderate și, în anumite formule, pentru tuse. În farmacii se găsește combinată cu paracetamol sau ibuprofen.
După administrare, organismul transformă codeina în morfină, substanța responsabilă de efectul analgezic. Efectele adverse frecvente includ somnolență, greață, constipație și amețeală. La doze mai mari poate apărea deprimarea respirației.
Un aspect mai puțin cunoscut este variabilitatea genetică. Unele persoane sunt „metabolizatori ultrarapizi”, ceea ce înseamnă că transformă codeina în morfină mult mai repede. La aceste persoane pot apărea reacții severe chiar la doze standard.
Cu utilizare repetată apare toleranța. Aceeași doză nu mai are același efect, iar creșterea cantității administrate duce la risc de dependență fizică. Oprirea bruscă poate provoca sevraj cu anxietate, transpirații și insomnie.
În Regatul Unit, Medicines and Healthcare products Regulatory Agency limitează mărimea pachetelor la 32 de comprimate și recomandă utilizarea fără prescripție medicală pentru maximum trei zile.
2. Decongestionantele nazale
Spray-urile și picăturile nazale cu xilometazolină sau oximetazolină reduc congestia prin constricția vaselor de sânge din mucoasa nazală. Tabletele cu pseudoefedrină au un mecanism similar.
Problema apare la utilizarea peste 3–5 zile. Se poate instala rinita medicamentoasă, o congestie de rebound în care nasul rămâne permanent înfundat fără spray. Fenomenul este asociat cu tahifilaxie, adică scăderea rapidă a efectului medicamentului.
Utilizarea îndelungată poate afecta mucoasa nazală, cu uscăciune, sângerări și, în cazuri rare, perforație de sept.
Pseudoefedrina are efect stimulant ușor și apare pe lista substanțelor interzise în competiții a World Anti-Doping Agency. În plus, este utilizată ilegal în producerea de metamfetamină, motiv pentru care vânzarea este strict controlată în multe țări europene.
3. Antihistaminicele sedative folosite ca somnifere
Prometazina și difenhidramina sunt antihistaminice cu efect sedativ vândute ca ajutor pentru somn pe termen scurt.
Toleranța se poate instala rapid. Unele persoane relatează insomnie de rebound severă la întrerupere. În ultimii ani, cercetări publicate în reviste de farmacologie au asociat antihistaminicele sedative cu creșterea numărului de intoxicații și decese în context de utilizare abuzivă.
Prometazina este implicată și în consum recreațional, în amestecuri cunoscute sub denumirea de „purple drank”, combinații care pot duce la deprimare respiratorie severă.
4. Siropurile de tuse cu dextrometorfan
Dextrometorfanul este un antitusiv larg utilizat. La dozele recomandate este considerat sigur. La doze mari acționează asupra receptorilor NMDA din creier și poate produce efecte disociative similare ketaminei.
O analiză publicată în 2021 a arătat că dextrometorfanul era cel mai frecvent medicament fără rețetă utilizat abuziv în studiile analizate. Simptomele supradozajului includ confuzie, halucinații, tulburări de ritm cardiac și afectare respiratorie.
5. Laxativele stimulante
Laxativele stimulante accelerează tranzitul intestinal prin stimularea mușchilor colonului. Ele sunt utilizate frecvent în constipație, definită în mod obișnuit ca mai puțin de trei scaune pe săptămână.
Abuzul este întâlnit la persoane cu tulburări de alimentație sau în sporturi cu categorie de greutate. Datele clinice arată că laxativele nu împiedică absorbția caloriilor, în ciuda credinței populare.
Utilizarea excesivă poate provoca deshidratare, dezechilibre electrolitice și afectare intestinală pe termen lung. În cazuri severe, pot apărea complicații cardiace sau renale. În 2020, Medicines and Healthcare products Regulatory Agency a introdus restricții privind dimensiunea pachetelor și avertismente suplimentare.
Ce spun autoritățile europene
European Medicines Agency și autoritățile naționale din statele membre monitorizează utilizarea medicamentelor fără prescripție, iar unele produse au fost reclasificate sau restricționate în ultimii ani.
Problema nu este existența acestor medicamente, ci percepția că disponibilitatea fără rețetă echivalează cu absența riscului. Studiile privind comportamentul consumatorilor arată că achizițiile online și lipsa consilierii farmaceutice cresc probabilitatea utilizării incorecte.
Ce este recomandat
-
Respectarea strictă a dozei și duratei menționate în prospect
-
Evitarea utilizării concomitente cu alte medicamente fără consult medical
-
Solicitarea sfatului farmacistului sau medicului dacă simptomele persistă
-
Atenție sporită în cazul copiilor, vârstnicilor și persoanelor cu boli cronice
Medicamentele fără prescripție rămân utile atunci când sunt folosite corect. Riscul apare atunci când tratamentul depășește indicația inițială sau este folosit pentru efecte care nu au legătură cu scopul terapeutic.
