Din cuprinsul articolului
Un studiu de proporții, bazat pe date de la peste 130 de milioane de persoane, ridică semne de întrebare legate de unele medicamente utilizate frecvent.
Cercetarea sugerează că anumite clase terapeutice ar putea fi asociate cu un risc mai mare de demență, în unele cazuri estimat până la 125%. Specialiștii atrag însă atenția că aceste rezultate nu dovedesc o relație directă de cauză și efect și nu justifică oprirea tratamentelor fără consult medical.
Rezultatele au fost publicate în revista Alzheimer’s and Dementia și deschid o direcție importantă de cercetare privind modul în care medicația și bolile cronice influențează sănătatea creierului pe termen lung.
Ce a analizat studiul
Cercetătorii de la universitățile Cambridge și Exeter au evaluat asocieri între sute de medicamente și riscul ulterior de demență, folosind baze de date extinse din sistemele de sănătate.
Analiza a identificat mai multe clase de medicamente frecvent prescrise care apar mai des în istoricul pacienților diagnosticați ulterior cu demență.
Cele 5 tipuri de medicamente aflate în atenție
Rezultatele indică o asociere între risc crescut de demență și următoarele categorii:
1. Antidepresivele (în special SSRI)
Exemple: sertralină, escitalopram
Aceste medicamente sunt utilizate pentru depresie și anxietate. Asocierea observată ar putea fi influențată de faptul că depresia este ea însăși un factor de risc sau un semn precoce al demenței.
2. Antipsihoticele
Exemple: amisulpridă, aripiprazol, risperidonă
Sunt prescrise în tulburări psihice, dar și în unele forme de demență pentru controlul simptomelor. Legătura cu riscul crescut este cunoscută de mai mult timp și este monitorizată în practica clinică.
3. Medicamente pentru hipertensiune arterială
Exemple: bisoprolol, propranolol
Deși esențiale pentru controlul tensiunii, au apărut în analiză ca fiind asociate cu un risc mai mare. Explicația probabilă este că hipertensiunea în sine crește riscul de demență.
4. Medicamente pentru diabet
Exemple: metformină, gliclazidă
Diabetul este un factor de risc bine stabilit pentru demență, iar asocierea observată poate reflecta mai degrabă boala de bază decât tratamentul.
5. Suplimente și vitamine
Exemple: acid folic, multivitamine
Apariția lor în analiză este dificil de interpretat, deoarece sunt frecvent utilizate de persoane cu probleme de sănătate deja existente.
Ce înseamnă, de fapt, „risc cu 125% mai mare”
Valoarea de 125% nu înseamnă că medicamentele cauzează direct demență. Este vorba despre o asociere statistică.
Specialiștii subliniază un aspect esențial: multe dintre aceste medicamente sunt prescrise pentru afecțiuni care, ele însele, cresc riscul de demență.
De exemplu:
-
depresia este asociată cu declin cognitiv
-
diabetul afectează vasele de sânge ale creierului
-
hipertensiunea accelerează deteriorarea vasculară
Astfel, medicamentul poate apărea în analiză fără a fi cauza reală.
Există și rezultate pozitive
Studiul a identificat și posibile efecte protectoare pentru anumite intervenții:
-
unele vaccinuri (inclusiv BCG) au fost asociate cu risc mai mic
-
anumite antibiotice și antiinflatoare au arătat semnale similare
Aceste rezultate sunt preliminare, dar susțin ideea că sistemul imunitar și inflamația joacă un rol în dezvoltarea demenței.
Ce este demența și de ce este o problemă majoră
Demența este un sindrom caracterizat prin:
-
pierderea progresivă a memoriei
-
afectarea gândirii și a orientării
-
dificultăți în luarea deciziilor
-
pierderea autonomiei
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă.
La nivel global, numărul cazurilor este în creștere, pe fondul îmbătrânirii populației.
Ce trebuie să știe pacienții
Medicii insistă asupra unui mesaj clar: tratamentele nu trebuie întrerupte pe baza acestor informații.
Pentru pacienți, pașii corecți sunt:
-
discutarea oricăror îngrijorări cu medicul
-
evaluarea riscului individual
-
ajustarea tratamentului doar sub supraveghere medicală
În multe situații, beneficiile medicamentelor depășesc riscurile potențiale.
Ce influențează cu adevărat riscul de demență
Dincolo de medicație, există factori bine documentați:
-
hipertensiunea
-
diabetul
-
fumatul
-
sedentarismul
-
izolarea socială
-
nivelul de educație
-
pierderea auzului netratată
Intervenția asupra acestor factori are un impact demonstrat.
Situația în România
Și în România, demența este subdiagnosticată, iar accesul la servicii specializate rămâne limitat în multe zone.
Îmbătrânirea populației va duce la creșterea numărului de cazuri în următorii ani, ceea ce face ca prevenția și diagnosticarea timpurie să devină prioritare.
Limitele studiului
Autorii recunosc că analiza are limitări importante:
-
nu poate demonstra cauzalitate
-
nu include toți factorii de risc individuali
-
unele asocieri pot fi influențate de contextul medical al pacienților
Rezultatele trebuie confirmate prin studii clinice.
