Din cuprinsul articolului
Ilie Bolojan și-a început azi, pe 12 februarie, 2025 mandatul de președinte interimar al României. De-a lungul anilor, a parcurs fiecare etapă a administrației publice românești. De la profesor în județul Bihor la președinte interimar al României, traseul său este unul fără schimbări de partid, loialitatea sa față de PNL fiind un element definitoriu al carierei sale.
Bolojan a intrat în politică în 1993, în plină epocă Iliescu, alegând să facă parte din opoziția PNL. De-a lungul anilor, a ocupat funcții administrative la nivel local și județean, urcând constant treptele puterii:
- 1996: Consilier local în Aleșd
- 2004: Consilier județean în Bihor
- 2005: Prefect al județului Bihor
- 2007: Secretar General al Guvernului
- 2008: Primar al municipiului Oradea (timp de trei mandate)
- 2020: Președinte al Consiliului Județean Bihor
- 2024: Președinte al Senatului
Eficiență și reformă în administrație
Fiind un susținător al eficienței administrative, Ilie Bolojan s-a remarcat prin:
- Reducerea birocrației – A introdus eliberarea pașapoartelor în doar două ore pe când era prefect.
- Măsuri anti-risipă – A eliminat televizoarele din birourile Guvernului în perioada în care a fost secretar general.
- Reforme dure în administrația locală – Ca primar, a redus cu 30% numărul angajaților din Primăria Oradea și a atras peste 550 de milioane de euro din fonduri europene.
- Modernizarea Oradiei – Reabilitarea centrului istoric și crearea unor politici de stimulare a dezvoltării locale.
Ascensiunea lui Ilie Bolojan la nivel național
În ciuda performanțelor sale locale, Ilie Bolojan nu a fost pe lista favoriților lui Klaus Iohannis. Fostul premier Ludovic Orban a dezvăluit că Iohannis l-a exclus pe Bolojan de la întâlnirile strategice ale PNL.
Cu toate acestea, Bolojan a câștigat teren și, după alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024, a devenit președinte interimar al PNL, reușind să redreseze partidul după eșecul lui Nicolae Ciucă în alegerile prezidențiale.
În calitate de președinte al Senatului, a adoptat o politică de austeritate, anunțând reducerea a 180 de posturi administrative, măsură care a stârnit proteste în rândul angajaților Senatului.
Preluarea funcției de Președinte Interimar al României
După demisia lui Klaus Iohannis, Ilie Bolojan a fost desemnat președinte interimar al României, având responsabilitatea de a asigura stabilitatea politică până la organizarea noilor alegeri prezidențiale.
Provocările mandatului
Ilie Bolojan preia funcția de președinte interimar într-un moment de incertitudine politică și socială, iar mandatul său, deși temporar, vine cu multiple provocări de gestionat:
- Organizarea Alegerilor Prezidențiale: Una dintre cele mai importante responsabilități ale mandatului său interimar este supervizarea organizării unui proces electoral transparent, corect și lipsit de controverse. Într-o perioadă de polarizare puternică, Bolojan trebuie să asigure că noile alegeri vor fi corecte și că nu vor exista tensiuni care să ducă la proteste sau instabilitate politică.
- Stabilitatea Coaliției de Guvernare: PNL, PSD și UDMR formează în prezent o coaliție de guvernare fragilă. Bolojan trebuie să mențină un echilibru între aceste partide, evitând conflictele care ar putea periclita buna funcționare a Guvernului. Deciziile sale pot influența major negocierile pentru viitorul executiv.
- Imaginea României pe plan Internațional: România se află într-un context geopolitic tensionat, având în vedere conflictul din Ucraina și relațiile complexe cu UE și NATO. Bolojan trebuie să se asigure că România rămâne un partener de încredere al Occidentului, păstrându-și angajamentele strategice.
- Probleme Economice și Sociale: O inflație ridicată, probleme în sistemul sanitar și provocări în domeniul educației sunt doar câteva dintre problemele majore care trebuie gestionate în timpul mandatului său interimar. Deși nu va putea implementa reforme majore, Bolojan trebuie să ia măsuri care să stabilizeze economia și să crească încrederea populației.
- Menținerea Ordinii Publice: Într-un climat de instabilitate politică, există riscul escaladării tensiunilor sociale. Proteste sau mișcări populare împotriva deciziilor guvernamentale ar putea apărea, iar președintele interimar va avea rolul de a preveni orice formă de conflict social și de a asigura un climat de siguranță în țară.
