Din cuprinsul articolului
Începând cu 1 august 2025, peste 1,8 milioane de pensionari din România ar putea primi mai puțini bani pe card.
O nouă reglementare fiscală impune plata contribuției la sănătate (CASS) pentru pensiile care depășesc 3.000 lei. Iar pentru cei care continuă să lucreze, taxarea devine și mai împovărătoare: ajung să plătească CASS chiar și de patru ori pe lună.
Ce pensionari vor plăti mai mult la stat?
Pensionarii care:
Au o pensie lunară mai mare de 3.000 lei
Continuuă activitatea profesională și încasează și salariu
Cotizează deja prin pensia privată (Pilon II)
Au contribuit deja la sănătate în perioada activă
Aceștia sunt principalii afectați de noua măsură, considerată de mulți specialiști ca fiind o formă de suprataxare nedreaptă.
Exemplu concret: Cum ajunge un pensionar să plătească CASS de patru ori
Ion C., 66 de ani, pensionar și angajat activ, are o pensie brută de 4.500 lei și un salariu brut de 4.000 lei. În total, un venit brut de 8.500 lei. Iată ce taxe i se aplică:
1. CASS pe pensie (peste 3.000 lei)
10% din diferența de 1.500 lei
= 150 lei reținere lunar
2. Impozit pe pensie
10% aplicat după scăderea plafonului neimpozabil
= ~135 lei
3. CASS pe salariu
10% din 4.000 lei
= 400 lei
4. Impozit pe salariu
~9% din brut (după rețineri)
= ~360 lei
5. Contribuție Pilon II
3,75% din salariu
= ~150 lei
➤ Total rețineri lunare: 1.195 lei
Dintr-un venit brut de 8.500 lei, pensionarul rămâne cu aproximativ 7.305 lei net, pierzând peste 14% din venitul lunar doar din contribuții și taxe.
Ce spune legea și de ce este contestată
Conform Codului Fiscal, începând cu 1 august:
Se reintroduce CASS pentru pensiile ce depășesc 3.000 lei (10%)
Măsura este justificată de Guvern prin necesitatea echilibrării bugetare
Aplicarea este automată prin sistemul informatic al Casei de Pensii
Critici din partea specialiștilor
Juriștii și economiștii avertizează că:
Pensiile nu ar trebui tratate fiscal ca venituri noi, ci ca restituire a contribuțiilor din timpul vieții active
Aplicarea CASS pe pensii și salarii în paralel creează o formă de impozitare multiplă
Contribuabilii care lucrează după pensionare sunt descurajați prin suprataxare
Există soluții legale?
Pensionarii pot depune contestații individuale în termen de 45 de zile, însă acestea sunt rareori admise
Se recomandă inițierea de acțiuni colective în instanță pentru anularea reținerilor multiple
Asociațiile de pensionari ar putea juca un rol-cheie în protejarea intereselor acestei categorii
Concluzie: Muncă penalizată, nu încurajată
Pensionarii activi din România devin, în mod paradoxal, printre cei mai fiscalizați contribuabili, plătind impozite și contribuții din toate direcțiile, fără beneficii clare în plus. În loc să fie susținuți, sunt penalizați pentru că aleg să muncească în continuare.
Sursa: Newsweek