Din cuprinsul articolului
O categorie de fungi extrem de răspândită, prezentă zilnic în aerul pe care îl respirăm, ar putea deveni una dintre cele mai serioase amenințări pentru sănătatea publică și siguranța alimentară în următoarele decenii.
Un studiu coordonat de cercetători de la University of Manchester arată că mai multe specii de Aspergillus au capacitatea de a se extinde rapid pe fondul schimbărilor climatice, al utilizării intensive a fungicidelor și al creșterii numărului de persoane cu imunitate fragilă.
Cercetarea, publicată pe platforma Research Square, folosește modele climatice avansate pentru a estima cum s-ar putea modifica aria de răspândire a trei specii considerate de risc major pentru oameni și agricultură: Aspergillus fumigatus, Aspergillus flavus și Aspergillus niger.
O amenințare invizibilă, dar deja prezentă
Sporii de Aspergillus se găsesc în sol, pe plante, în silozuri de cereale și chiar în clădiri. Pentru majoritatea oamenilor sănătoși, inhalarea lor zilnică nu produce efecte. Problemele apar atunci când sistemul imunitar este slăbit sau când sporii provin din tulpini rezistente la tratament.
Potrivit autorilor studiului, Aspergillus fumigatus, principala cauză a aspergilozei invazive, ar putea să-și extindă aria în Europa cu peste 77% până la finalul secolului, într-un scenariu de emisii ridicate de gaze cu efect de seră. Această extindere ar putea expune milioane de oameni suplimentari riscului de infecții severe, cu o rată de mortalitate care poate depăși 50% în cazurile rezistente la tratament.
De ce se adaptează atât de ușor
Una dintre concluziile centrale ale cercetării este capacitatea genetică remarcabilă a acestor fungi de a se adapta la presiuni diverse. Aspergillus trăiește atât în medii naturale, unde are un rol esențial în reciclarea nutrienților, cât și în spații agricole sau medicale, unde devine periculos.
Un factor cheie este suprapunerea dintre fungicidele utilizate în agricultură și medicamentele antifungice folosite în spitale. Substanțele din clasa azolilor sunt folosite pe scară largă pentru protejarea culturilor de grâu, porumb sau arahide, dar și pentru tratarea infecțiilor pulmonare. Această dublă expunere accelerează apariția rezistenței, un mecanism comparabil cu cel observat în cazul bacteriilor rezistente la antibiotice.
Clima schimbă harta infecțiilor fungice
Modelele climatice utilizate de echipa coordonată de dr. Norman van Rhijn indică faptul că temperaturile mai ridicate, umiditatea crescută și evenimentele meteo extreme favorizează supraviețuirea și dispersia sporilor.
Paradoxal, în anumite regiuni din Africa, unele zone ar putea deveni prea fierbinți chiar și pentru aceste specii, în timp ce Europa și America de Nord devin mai primitoare pentru ele. Rezultatul este o redistribuire globală a riscului, cu implicații directe pentru spitale, agricultură și economie.
Impactul asupra alimentației și costurilor
Pe lângă riscurile medicale, Aspergillus este cunoscut pentru producerea micotoxinelor, substanțe toxice care pot contamina cerealele. În anii cu umiditate ridicată, pierderile economice din agricultură pot ajunge la miliarde de dolari, iar alimentele contaminate ridică probleme serioase de siguranță alimentară.
Creșterea temperaturilor prelungește sezonul de dezvoltare a mucegaiurilor în silozuri și pe câmp, obligând fermierii să folosească mai multe tratamente sau să distrugă recolte întregi.
Medicamentele actuale, tot mai puțin eficiente
Datele citate în studiu arată că rezistența la azoli este în creștere în Europa și Asia. Alternativele terapeutice sunt limitate și adesea toxice pentru ficat sau rinichi, ceea ce reduce șansele de tratament eficient pentru pacienții vulnerabili, inclusiv cei care se recuperează după gripă severă sau COVID-19.
În acest context, agențiile de sănătate publică monitorizează tot mai atent solul, compostul și aerul din jurul spitalelor pentru a detecta genele de rezistență înainte ca acestea să ajungă la pacienți.
O problemă încă subestimată
Fungii rămân mult mai puțin studiați decât virusurile sau bacteriile, deși numărul speciilor este estimat între 1,5 și 3,8 milioane. Doar o mică parte au fost descrise oficial, iar și mai puține au genomul secvențiat complet, ceea ce încetinește dezvoltarea de tratamente noi.
În 2022, World Health Organization a inclus Aspergillus și Candida pe lista agenților patogeni prioritari, recunoscând riscul lor emergent pentru sănătatea globală.
Ce ar putea limita riscurile
Autorii studiului subliniază că nu există o soluție unică. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră poate limita schimbările de mediu care favorizează extinderea fungilor. Reglementarea mai strictă a fungicidelor ar putea încetini apariția rezistenței, iar investițiile în diagnostic rapid și medicamente antifungice noi ar oferi medicilor opțiuni reale.
Fără o abordare coordonată, avertizează cercetătorii, o categorie de organisme care a coexistat cu oamenii de milenii ar putea deveni una dintre cele mai greu de controlat amenințări ale secolului XXI.
