Din cuprinsul articolului
Concediul medical rămâne una dintre cele mai importante forme de protecție pentru salariații care nu mai pot munci temporar din motive de sănătate. În practică, însă, mulți angajați încă nu știu exact când îl pot lua, ce documente trebuie să aducă, câți bani primesc și cine suportă costurile. În 2026, regulile au devenit și mai importante, după modificarea care prevede că prima zi a concediului medical nu mai este plătită pentru anumite categorii de concedii.
Regimul concediilor medicale este stabilit în principal de OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Actul normativ arată clar cine are dreptul la concediu medical, ce tipuri există, ce stagiu de cotizare este necesar și cum se calculează indemnizația.
Prima schimbare majoră, prima zi nu mai este plătită
Cea mai importantă noutate este măsura adoptată la finalul lui 2025, prin care prima zi a concediului medical nu mai este plătită pentru concediile eliberate în perioada 1 februarie 2026, 31 decembrie 2027. Statul a justificat decizia prin dorința de a reduce numărul concediilor medicale fictive.
Asta înseamnă că, pentru concediile vizate de regulă, angajatorul nu mai plătește din prima zi, ci doar pentru zilele 2-6 de incapacitate temporară de muncă. Din ziua a șaptea, indemnizația este suportată din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, prin CNAS.
Această schimbare are efect direct asupra veniturilor celor care intră în concediu medical pentru perioade scurte. Practic, dacă lipsești foarte puțin, pierzi bani chiar din prima zi de absență.
Cine are dreptul la concediu medical
Pot beneficia de concediu medical persoanele asigurate în sistemul de sănătate care au domiciliul sau reședința în România și realizează venituri din salarii, raporturi de serviciu, detașare sau alte venituri asimilate salariilor. În această categorie intră și persoanele aflate în șomaj, în condițiile legii.
Legea permite și altor persoane să se asigure voluntar pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate, pe bază de contract încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate. Asta înseamnă că dreptul la concediu medical nu este rezervat strict celor care au un contract clasic de muncă, ci poate exista și pentru alte persoane care aleg să se asigure.
Ce tipuri de concediu medical există
Concediul medical nu înseamnă doar boală obișnuită. Legea reglementează mai multe categorii, fiecare cu reguli proprii.
Cea mai cunoscută formă este concediul pentru incapacitate temporară de muncă. Acesta se acordă atunci când salariatul nu poate lucra din cauza unei afecțiuni obișnuite sau a unor probleme medicale care îl împiedică temporar să-și desfășoare activitatea. În mod obișnuit, indemnizația este de 75% din media veniturilor brute lunare din ultimele 6 luni. Există însă și cazuri în care se plătește 100%, cum se întâmplă pentru urgențe medico-chirurgicale, neoplazii, tuberculoză, SIDA sau boli infectocontagioase din grupa A.
O a doua categorie importantă este cea a concediilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă. Aici intră reducerea programului de lucru cu o pătrime, carantina sau tratamentul balnear. Pentru carantină, indemnizația este de 100% din salariul brut și nu este condiționată de stagiu de cotizare.
Există apoi concediul și indemnizația de maternitate. Acesta se acordă pe o perioadă totală de 126 de zile calendaristice și este plătit cu 85% din media veniturilor brute. Concediul se împarte între perioada de sarcină și cea de lăuzie, dar legea obligă la o perioadă minimă de 42 de zile după naștere.
Concediul pentru îngrijirea copilului bolnav este o altă categorie esențială. Se acordă, de regulă, pentru copii de până la 7 ani, iar pentru copiii cu handicap sau cu afecțiuni grave regulile sunt mai largi. Indemnizația este de 85% din veniturile brute.
Pentru femeile însărcinate există și concediul de risc maternal, plătit cu 75% din salariul brut. Acesta are un avantaj important, se acordă fără stagiu minim de cotizare.
Ce coduri de concediu există și cât se plătește
Valoarea indemnizației diferă în funcție de codul înscris de medic pe certificatul medical. Pentru boala obișnuită, cod 01, indemnizația este de 75%. Pentru accident de muncă sau boală profesională, procentul poate urca la 80% sau 100%. Pentru urgențe medico-chirurgicale, carantină, tuberculoză, neoplazii, SIDA și anumite boli infectocontagioase, indemnizația ajunge la 100%.
Pentru sarcină și lăuzie, precum și pentru îngrijirea copilului bolnav, procentul este de 85%. Pentru risc maternal, indemnizația este de 75%. Există și un cod separat pentru unele tipuri de arsuri, inclusiv pentru perioada de recuperare, unde indemnizația este de 100%.
Cu alte cuvinte, nu toate concediile medicale sunt plătite la fel. Diagnosticul și încadrarea juridică a situației medicale influențează direct suma pe care o primește salariatul.
Ce stagiu de cotizare este necesar
Regula generală spune că ai nevoie de un stagiu minim de cotizare de 6 luni realizate în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical. Acest stagiu se formează din perioadele pentru care s-au plătit contribuțiile aferente concediilor și indemnizațiilor de sănătate.
Legea recunoaște însă și perioade asimilate. De exemplu, se pot lua în calcul perioadele în care persoana a fost deja în concediu medical, a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursuri universitare la zi, a fost în concediu de creștere a copilului sau de acomodare în vederea adopției.
Există și excepții. Nu este nevoie de stagiu de cotizare pentru risc maternal, urgențe medico-chirurgicale, tuberculoză, boli infectocontagioase din grupa A, neoplazii și SIDA.
Cum obții concret concediul medical
Procedura începe, în mod normal, cu prezentarea la medic. Înainte de asta, în practică, mulți angajați își anunță managerul sau departamentul de resurse umane că nu pot veni la muncă din motive medicale. Pentru anumite tipuri de concedii, compania trebuie să emită o adeverință de plătitor care atestă calitatea de asigurat și numărul de zile de concediu medical avute în ultimele 12 sau 24 de luni.
Pe baza acestei adeverințe și a consultului medical, medicul eliberează certificatul de concediu medical. Documentul poate fi emis de medicul de familie, de medicul specialist din ambulatoriu sau spital, de medicul primar ori de alt medic aflat în relație contractuală cu casa de sănătate.
Medicul de familie poate acorda, de regulă, între 1 și 14 zile de concediu medical, în una sau mai multe etape. Certificatul se eliberează de obicei în ziua consultației. Totuși, legea permite emiterea lui și ulterior, pentru luna în curs sau luna anterioară, în cazuri speciale, cum sunt sarcina, internarea, carantina, oncologia, izolarea, unele tipuri de arsuri sau îngrijirea unui pacient oncologic.
Certificatul poate fi solicitat și în format electronic.
Cine plătește concediul medical
Plata concediului medical depinde de tipul concediului și de momentul la care te afli în perioada de incapacitate de muncă.
În cazul clasic al incapacității temporare de muncă, angajatorul plătește, potrivit noilor reguli, zilele 2-6. Din ziua a șaptea, plata este suportată din bugetul FNUASS. Pentru alte tipuri de concedii, cum sunt maternitatea, îngrijirea copilului bolnav sau riscul maternal, indemnizația se suportă integral din bugetul fondului național de sănătate.
Plata se face pe baza certificatului de concediu medical, care trebuie predat angajatorului până cel târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul. Angajatorul plătește de regulă odată cu lichidarea drepturilor salariale. Casa de Asigurări sau instituția care gestionează șomajul plătește până la data de 10 a lunii următoare, în cazurile prevăzute de lege.
Cum se calculează suma pe care o primești
Calculul pornește de la media veniturilor brute lunare realizate în ultimele 6 luni din cele 12 luni care formează stagiul de cotizare. Această medie devine baza de calcul, iar apoi se aplică procentul corespunzător codului de indemnizație.
Un exemplu simplu arată așa. Dacă un salariat are un salariu brut de 3.700 de lei și intră în concediu medical pentru 12 zile calendaristice, dintre care 10 sunt lucrătoare, valoarea brută pe zi rezultă prin împărțirea salariului la numărul de zile lucrătoare din lună. Dacă luna are 22 de zile lucrătoare, o zi valorează aproximativ 168,18 lei. De aici, indemnizația se calculează înmulțind suma zilnică cu numărul de zile lucrătoare și cu procentul legal, 75%, 80%, 85% sau 100%, după caz.
Când încetează plata indemnizației
Plata poate înceta din ziua următoare celei în care beneficiarul a decedat, nu mai îndeplinește condițiile legale sau își stabilește domiciliul într-un stat unde nu mai poate primi acest tip de prestație din România, potrivit convențiilor aplicabile. Există și reguli speciale pentru pacienții oncologici sau pentru alte situații expres prevăzute în lege.
Ce se întâmplă în situații speciale
Una dintre cele mai frecvente întrebări este ce se întâmplă dacă intri în concediu medical în timpul concediului de odihnă. Răspunsul este clar. Concediul de odihnă se întrerupe, iar zilele rămase se reprogramează după încetarea incapacității temporare de muncă. Dacă nu pot fi acordate imediat, angajatorul trebuie să le dea în cel mult 18 luni, începând cu anul următor.
Dacă intri în concediu medical în perioada de preaviz, preavizul se suspendă. El va continua după ce revii la muncă.
Dacă angajatorul își închide activitatea, fuzionează, intră în faliment sau își suspendă temporar activitatea, drepturile la concediile medicale născute anterior se plătesc din bugetul FNUASS, prin casa de sănătate.
În cazul femeilor însărcinate care și-au pierdut statutul de angajată din motive neimputabile lor, indemnizația de maternitate se poate acorda în continuare dacă nașterea are loc în termen de 9 luni de la pierderea calității de asigurat.
Un domeniu aparte îl reprezintă concediul pentru îngrijirea pacientului cu afecțiuni oncologice. Legea permite acordarea a cel mult 45 de zile calendaristice într-un an pentru un pacient, persoanei care îl însoțește la tratamente sau intervenții, cu acordul acestuia. Indemnizația este de 85%, iar beneficiarul trebuie să aibă stagiu minim de cotizare de 6 luni.
Cum se aplică regulile dacă lucrezi la mai mulți angajatori
Pentru persoanele care au simultan mai multe contracte, indemnizația se calculează și se plătește de fiecare angajator separat, dar numai dacă la fiecare dintre ei sunt îndeplinite condițiile de stagiu de cotizare. Baza de calcul se raportează exclusiv la venitul obținut de la acel angajator.
Asta înseamnă că un salariat cu două joburi poate primi indemnizație de la ambii angajatori, dacă îndeplinește condițiile la ambele locuri de muncă. În practică, are nevoie de câte un exemplar original al certificatului medical pentru fiecare plătitor.
Ce trebuie să știe, de fapt, orice angajat
Concediul medical nu este o favoare a angajatorului. Este un drept legal. Dacă ești în incapacitate temporară de muncă și îndeplinești condițiile prevăzute de lege, compania nu îl poate refuza.
Totuși, realitatea din 2026 arată că lucrurile nu mai sunt la fel de simple ca înainte. Prima zi neplătită reduce veniturile salariaților care intră în concedii scurte. În același timp, diferențele dintre codurile de indemnizație și regulile de suportare a costurilor fac ca mulți angajați să nu știe exact la ce au dreptul.
De aceea, pașii esențiali sunt clari. Mergi la medic, obține documentele necesare, anunță angajatorul și depune certificatul în termen. Restul, plata, calculul și decontarea, se fac după regulile prevăzute în OUG nr. 158/2005.
