Din cuprinsul articolului
Când ești neasigurat în România, părea până acum că singura variantă e să plătești din buzunar sau să ignori complet sănătatea.
Dar de la 1 iulie 2023 există un pachet clar de servicii medicale preventive gratuite pentru persoanele neasigurate – reglementat prin Ordinul ministrului sănătății și al președintelui CNAS nr. 1857/441/2023.
Problema e că puțini știu că există. Și mai puțini profită efectiv.
Ce servicii medicale gratuite prevede legislația
Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în ianuarie 2026 lista completă de servicii medicale pentru persoanele neasigurate. Documentul oficial confirmă că pachetul minimal de servicii medicale include:
Consultații preventive la medicul de familie:
Conform Ordinului 1857/441/2023, Anexa 1, persoanele neasigurate beneficiază de consultații de prevenție structurate astfel:
- Adulți între 18-39 de ani: O consultație preventivă anuală pentru evaluarea riscului individual (fumat, alimentație, activitate fizică, greutate corporală, tensiune arterială, indice de masă corporală)
- Persoane peste 40 de ani: Până la trei consultații preventive anuale, cu evaluare, consiliere și monitorizare pentru depistarea precoce a bolilor cardiovasculare, diabet, cancer, boli renale
Medicul de familie evaluează expunerea la factori de risc și completează riscograma corespunzătoare grupei de vârstă și sex.
Analize medicale gratuite cu bilet de trimitere:
După consultația de prevenție, conform aceluiași Ordin, medicul de familie poate elibera bilete de trimitere gratuite pentru:
- Hemoleucogramă (analize sânge complete)
- Glicemie (zahăr în sânge)
- Colesterol total și LDL
- Teste funcție hepatică și renală
- Test PSA pentru bărbați peste 50 ani (screening cancer prostată)
- Test HPV pentru femei (screening cancer col uterin)
- Ecografie mamară/mamografie (screening cancer mamar)
- Test sânge ocult în scaun (screening cancer colorectal)
- Testare virus hepatitic B (Antigen HBs)
- Testare virus hepatitic C (Anti HCV)
- Testare HIV la gravide
Suspiciune oncologică – acces prioritar:
Dacă medicul de familie suspectează cancer, poate elibera un bilet de trimitere marcat cu „SO” (suspiciune oncologică). Cu acest bilet, persoana neasigurată are acces gratuit la:
- Consultații la medic specialist (fără așteptare lungă)
- Analize medicale necesare
- Radiografii și ecografii
- Spitalizare de zi pentru clarificarea diagnosticului
CNAS precizează că „pacienții neasigurați înscriși în PNS se pot prezenta direct la cabinetul medical, respectiv la spital, fără să fie necesar biletul de trimitere” pentru anumite servicii oncologice.
Condiție esențială: înscrierea la medic de familie
Pentru a accesa aceste servicii gratuite, persoana neasigurată trebuie să fie înscrisă pe lista de pacienți a unui medic de familie. Înscrierea nu necesită să fii asigurat – orice persoană poate solicita înscrierea la un cabinet medical de familie din zona sa.
Modificările legislative din 2026 reglementează că „începând cu anul 2026, va fi reglementată decontarea prin plata pe serviciu medical a unei consultații suplimentare de prevenție pe zi pentru fiecare medic de familie aflat în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate.”
Realitatea: rate de utilizare extrem de scăzute
Deși legislația există pe hârtie, realitatea arată o utilizare dramatică de scăzută a serviciilor preventive în România.
Date oficiale Eurostat și OECD:
Conform Eurostat Cancer Screening Statistics (iulie 2025), România are cele mai scăzute rate de participare la screening oncologic din Uniunea Europeană:
- Screening cancer col uterin: doar 6,2% dintre femei (datele pentru 2023) – cea mai mică rată din UE
- Screening cancer mamar: doar 9% participare conform datelor din 2019 (Bulgaria: 36%, în timp ce Danemarca, Suedia, Finlanda depășesc 80%)
- Screening cancer colorectal: doar 3% participare conform datelor din 2019
Raportul OECD „EU Country Cancer Profile: Romania 2025” confirmă aceste date alarmante.
Același raport OECD arată că mortalitatea standardizată pe vârstă prin cancer în România este cu 7% mai mare decât media UE, iar diferențele se adâncesc: „gaps in avoidable mortality between Romania and the EU grew for breast and colorectal” cancer între 2011-2021.
Investiție insuficientă în prevenție:
Raportul „State of Health in the EU: Romania Country Health Profile 2025” arată că:
- România alocă doar 4% din cheltuielile totale de sănătate pentru prevenție, comparativ cu media UE de 6%
- Cheltuielile de sănătate per capita în România sunt de 1.800 euro (2023), reprezentând mai puțin de jumătate din media UE de 3.832 euro
- Cheltuielile pentru sănătate reprezintă doar 5,8% din PIB, mult sub media UE de 10%
De ce oamenii nu profită? Barierele reale
1. Lipsa informării sistematice
Nu există campanii naționale constante care să explice ce drepturi au persoanele neasigurate. Informația există în documente oficiale CNAS, dar nu ajunge la populația-țintă.
2. Acces geografic limitat
În mediul rural, distanțele mari, transportul deficitar și lipsa medicilor de familie fac accesul aproape impossible pentru mulți. OECD subliniază că „62% dintre femeile din comunitățile rurale nu și-au făcut niciodată o ecografie mamară sau mamografie.”
3. Infrastructură medicală insuficientă
Raportul OECD confirmă că „up-to-date monitoring is limited because there are no nationwide population-based programmes apart from cervical screening, which faces systemic deficiencies such as shortages of skilled” profesionisti.
4. Cultură preventivă inexistentă
Românii merg la medic când sunt deja bolnavi, nu pentru prevenție. Datele Eurostat arată că această mentalitate costă vieți: între 2000-2022, doar 7,9% dintre femeile peste 15 ani au făcut mamografie, comparativ cu media UE de 35,4%.
Costul ignorării prevenției: vieți pierdute
Raportul OECD „EU Country Cancer Profile: Romania 2023” arată cifre brutale:
- 19% din totalul deceselor în România sunt cauzate de cancer (al doilea după bolile cardiovasculare)
- În 2018, 15.589 de decese erau prevenibile și alte 6.999 de decese ar fi putut fi evitate prin tratament timpuriu
- Peste 22.500 de oameni mor anual pentru că ajung prea târziu la medic
Raportul actualizat din 2025 confirmă că „Romania ar putea preveni peste 65,000 de cazuri de cancer în perioada2023-2050 prin atingerea obiectivelor de renunțare la fumat” și alte obiective de reducere a factorilor de risc.
Programe naționale pentru persoane neasigurate
Program Național de Oncologie:
CNAS a clarificat în ianuarie 2026 că „pacienții fără venituri înscriși în programul național de oncologie sunt persoane asigurate și beneficiază până la vindecarea afecțiunii oncologice de medicamentele și serviciile prevăzute în programul național respectiv; întregul pachet de servicii de bază acordat persoanelor asigurate.”
Aceasta înseamnă că o persoană neasigurată diagnosticată cu cancer devine automat asigurată pentru toată durata tratamentului oncologic.
Programe HIV/SIDA și TBC:
Conform Legii nr. 163/2025, „bolnavii neasigurați înrolați în Programul național de prevenire, supraveghere și control al infecției HIV/SIDA, respectiv în Programul național de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei, beneficiază de pachetul de servicii de bază prevăzut în contractul-cadru, precum și de medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale și serviciile medicale cuprinse în programele naționale de sănătate ai căror beneficiari sunt, până la vindecarea” afecțiunii.
Planul Național de Cancer 2023-2030
OECD notează că Planul Național de Cancer al României, lansat în 2022, se aliniază cu cele patru piloni ai Europe’s Beating Cancer Plan și vizează:
- Înființarea Registrului Național de Cancer (care „will be fully functioning by the end of 2025”)
- Acces gratuit la prevenție și diagnostic pentru toți, inclusiv neasigurați
- Extindere progresivă: screening cancer pulmonar (pilot 2024-2025), prostată, gastric
- Investiții majore în infrastructură și tehnologie pentru institutele de oncologie
Ce poți face TU acum
Dacă ești neasigurat:
- Găsește un medic de familie în zona ta – lista cabinetelor este disponibilă pe site-ul CNAS
- Cere să te înscrii pe listă – nu ai nevoie de asigurare pentru a te înscrie
- Programează consultație de prevenție – spune explicit că vrei „consultație preventivă conform pachetului minimal”
- Cere bilete de trimitere pentru toate analizele preventive la care ai dreptul conform vârstei tale
- Întreabă despre programele de screening pentru cancer (sân, col uterin, prostată, colorectal)
Dacă ești asigurat:
- Profită anual de consultațiile preventive gratuite
- Informează persoanele din jurul tău despre aceste drepturi
- Încurajează cultura prevenției în familia și comunitatea ta
Dacă ești medic de familie:
- Informează activ pacienții neasigurați despre drepturile lor
- Programează zile dedicate consultațiilor preventive
- Facilitează accesul și elimină birocrația inutilă