Convingerile sunt “legi nescrise” ale propriei persoane. Până la urmă, toată lumea moare, dar nu toţi trăiesc

Convingerile sunt “legi nescrise” ale propriei persoane. Până la urmă, toată lumea moare, dar nu toţi trăiesc
Convingerile sunt “legi nescrise” ale propriei persoane. Până la urmă, toată lumea moare, dar nu toţi trăiesc

Convingerile sunt ca niste “legi nescrise” ale propriei persoane dupa care ne ghidam viata si care ne ajuta sa diferentiam binele de rau. Sunt acele afirmatii produse de mintea noastra care dau sens si semnificatii pentru tot ce exista in jurul nostru, si pentru tot ce suntem noi ca persoane intr-un anumit moment din viata, explică psihologul Eveline Osnaga, colaborator la „Docotorul zilei”.

Este important de stiut ca ne construim propriul nostru set de convingeri si valori in functie de propria experienta de viata si de cat de usor suntem manipulati.

Convingerile ajung sa functioneze cu ajutorul unor procese cognitive, precum disonanta cognitiva si perceptia selectiva care ne formuleaza o parere autentica despre “adevarul” in relatia cu persoana iubita, in relatia cu Dumnezeu si chiar cu orietarea politica, sau mai exact perceptia despre viata.

Timpul pe care il petrecem cu propriile emotii si ganduri, conteaza cu adevarat, pentru ca acel timp se traduce prin asimilarea informatiilor utile, evaluarea situatiilor in care ne aflam la un moment dat, acceptarea propriilor limite si la dezvoltarea persoanala indiferent de ce plan este vorba. Pana la urma toata lumea moare, dar nu toti traiesc. A trai nu se traduce prin a “vegeta”, ci prin a experimenta cu propria persoana divere stari si emotii, prin a fi autentic si nu a te identifica cu turma, prin a alege drumul ne “batatorit” si pentru a da un nou sens.

Convingerile pot fi pozitive si negative de o potriva, iar diferenta dintre cele doua o poate facem numai experienta de viata acumulata insa ce este mai grav decat acest aspect, este ca atunci cand avem o perspectiva negativa de viata dezvoltam un “secenariu de viata” negativ care ne va pune mereu in acelasi rol al victimei sau al ghinionistului indiferent de cadru sau scena.

Cu alte cuvinte daca eu imi spun nu ma apuc de invatat pentru examen pentru ca oricum o sa l pic atunci este evident ca sansele sunt nule chiar si de a incerca sa schimbam ceva. La fel se intampla cand eu am convingerea ca sunt o persoana ghinionista, o sa am parte de experiente care ma vor plasa in “zona ghinionista”, daca eu cred ca persoana X este cel mai rau om, in relatia cu mine acea persoana nu se va putea manifesta decat cu latura sa negativa etc.

Toate aceste exemple nu au la baza teorii din alchimie, fizica quantica sau parapsihologie ci pur si simplu propriile convingeri despre propria persoana. Si chiar daca nu este o persoana iubita, presedintele Trump este cel mai bun exemplu. Lui nu ii pasa si nici nu i-a pasat de ce cred alti despre el sau cat de iubit este de oameni, el stie ce isi doreste si crede in el avand propria viziune despre ce vrea sa faca.

Propriile convingeri pot face diferenta dintre un bucatar si un chef, dintre un profesor si un profesor bun, dintre un simplu angajat si un patron, dintre un manager si un lider etc. Suntem ceea ce credem ca putem fi si putem face!

16 distribuiri
comentarii pe aceasta pagina postate direct pe Facebook
powered by Binbox