miercuri, iunie 23, 2021

Ți-ai dorit ani de zile copilul și ai face orice pentru el. În puținul timp liber pe care îl ai îl poți ajuta să-și dezvolte coordonarea bilaterală. Sau să te întreb: ai idee cât de importantă este coordonarea

bilaterală în activitatea copilului tău?

Despre tot ceea ce presupune această coordonare a explicat pentru Doctorul Zilei, Ionela Manolache, kinetoterapeut și terapeut senzorial.

Coordonarea bilaterală sau integrarea bilaterală reprezintă abilitatea de a ne folosi ambele părți ale corpului într-un mod sincronizat și controlat. Capacitatea de a putea coordona ambele părți ale corpului indică faptul că, ambele emisfere cerebrale comunică și își transferă informații.

O bună coordonare bilaterală se poate observa în cursul dezvoltării cronologice a copilului prin diverse activități

motorii fine și grosiere, în care acesta folosește în mod corespunzător ambele mâini, sau dimpotrivă, alege să folosească doar o singură mână, sau pare neîndemânatic și dezorganizat mai tot timpul. Părintele îl poate ajuta prin diverse activități, prin joacă.

Care sunt activitățile care dezvoltă coordonarea bilaterală:

 Coordonarea bilaterală se dezvoltă încă de la stadiul de nou-născut, în care micuțul transferă obiectul dintr-o mână în alta sau ia jucăria din partea homolaterală. Coordonarea bilaterală se dezvoltă în diverse activități legate de dezvoltarea neuromotorie, de tipul:

mersul în patrupedie, cățărat, mersul independent, urcatul și coborâtul scărilor, alergat, mersul pe bicicletă, imitarea unor mișcări sincrone ale unui cântec.

Se pot realiza următoarele activități:

  • Pictat – copilul se poate încuraja să ia pensula din partea opusă a mâinii cu care inițiază activitatea.
  • Desenat – linii, diverse forme simple fie pe un contur, fie să unească punctele care formează simboluri X, +, /,\ .
  • Decupat – inițial, se poate tăia cu foarfeca un rulou din plastilină pentru a preveni accidentarea.
  • Înșiratul mărgelelor pe un șnur.
  • Îmbrăcat și dezbrăcat

    – inclusiv manipularea nasturilor, a fermoarelor, a șireturilor de la pantofi.

  • Aruncatul și prinsul unei mingi (mici, medii, mari).
  • Activități casnice – spălatul unei farfurii, ștersul mesei de lucru, tăiatul alimentelor.

La baza integrării bilaterale, copilul dezvoltă 3 tipuri de mișcări:

  1. Mișcările simetrice ale mâinilor sau ale picioarelor în același timp și cu aceeași forță – rularea aluatului, săritul pe loc, săritul corzii, bătutul din palme.
  2. Mișcările reciproce în care se începe cu o mână – picior, iar cealaltă parte continuă activitatea. De exemplu:

    mersul pe bicicletă, cățăratul, urcatul și coborâtul scărilor, înotul.

  3. Mișcările asimetrice – în care mâna dominantă execută activitatea, iar mâna non-dominantă este de susținere: tăiatul cu foarfeca, desenatul pe o foaie, întinde dulceață pe o felie de pâine, pune apă în pahar.

Stabilirea dominantei mâinii se conturează în perioada de 5-6 ani, abilitate care se află în strânsă legătură cu trecerea liniei de mijloc a corpului. Mai precis, se poate observa dacă, copilul are abilitatea de a transfera un obiect în teritoriul părții opuse a mâinii sau a piciorului cu care inițiază acțiunea. Este important ca el să poată face cu ușurință activități de genul: să deseneze linii orizontale de-a lungul unei pagini, de la stânga la dreapta, să lovească cu piciorul o minge, să dea paginile unei cărți, să citească, să ducă mâna la piciorul opus.

Ultimele stiri

Parteneri