Ți-ai dorit ani de zile copilul și ai face orice pentru el. În puținul timp liber pe care îl ai îl poți ajuta să-și dezvolte coordonarea bilaterală. Sau să te întreb: ai idee cât de importantă este coordonarea bilaterală în activitatea copilului tău?
Despre tot ceea ce presupune această coordonare a explicat pentru Doctorul Zilei, Ionela Manolache, kinetoterapeut și terapeut senzorial.
Coordonarea bilaterală sau integrarea bilaterală reprezintă abilitatea de a ne folosi ambele părți ale corpului într-un mod sincronizat și controlat. Capacitatea de a putea coordona ambele părți ale corpului indică faptul că, ambele emisfere cerebrale comunică și își transferă informații.
O bună coordonare bilaterală se poate observa în cursul dezvoltării cronologice a copilului prin diverse activități motorii fine și grosiere, în care acesta folosește în mod corespunzător ambele mâini, sau dimpotrivă, alege să folosească doar o singură mână, sau pare neîndemânatic și dezorganizat mai tot timpul. Părintele îl poate ajuta prin diverse activități, prin joacă.
Care sunt activitățile care dezvoltă coordonarea bilaterală:
Coordonarea bilaterală se dezvoltă încă de la stadiul de nou-născut, în care micuțul transferă obiectul dintr-o mână în alta sau ia jucăria din partea homolaterală. Coordonarea bilaterală se dezvoltă în diverse activități legate de dezvoltarea neuromotorie, de tipul: mersul în patrupedie, cățărat, mersul independent, urcatul și coborâtul scărilor, alergat, mersul pe bicicletă, imitarea unor mișcări sincrone ale unui cântec.
Se pot realiza următoarele activități:
- Pictat – copilul se poate încuraja să ia pensula din partea opusă a mâinii cu care inițiază activitatea.
- Desenat – linii, diverse forme simple fie pe un contur, fie să unească punctele care formează simboluri X, +, /,\ .
- Decupat – inițial, se poate tăia cu foarfeca un rulou din plastilină pentru a preveni accidentarea.
- Înșiratul mărgelelor pe un șnur.
- Îmbrăcat și dezbrăcat – inclusiv manipularea nasturilor, a fermoarelor, a șireturilor de la pantofi.
- Aruncatul și prinsul unei mingi (mici, medii, mari).
- Activități casnice – spălatul unei farfurii, ștersul mesei de lucru, tăiatul alimentelor.
La baza integrării bilaterale, copilul dezvoltă 3 tipuri de mișcări:
- Mișcările simetrice ale mâinilor sau ale picioarelor în același timp și cu aceeași forță – rularea aluatului, săritul pe loc, săritul corzii, bătutul din palme.
- Mișcările reciproce în care se începe cu o mână – picior, iar cealaltă parte continuă activitatea. De exemplu: mersul pe bicicletă, cățăratul, urcatul și coborâtul scărilor, înotul.
- Mișcările asimetrice – în care mâna dominantă execută activitatea, iar mâna non-dominantă este de susținere: tăiatul cu foarfeca, desenatul pe o foaie, întinde dulceață pe o felie de pâine, pune apă în pahar.
Stabilirea dominantei mâinii se conturează în perioada de 5-6 ani, abilitate care se află în strânsă legătură cu trecerea liniei de mijloc a corpului. Mai precis, se poate observa dacă, copilul are abilitatea de a transfera un obiect în teritoriul părții opuse a mâinii sau a piciorului cu care inițiază acțiunea. Este important ca el să poată face cu ușurință activități de genul: să deseneze linii orizontale de-a lungul unei pagini, de la stânga la dreapta, să lovească cu piciorul o minge, să dea paginile unei cărți, să citească, să ducă mâna la piciorul opus.
