Din cuprinsul articolului
Infecția cu COVID în sarcină ar putea fi asociată cu un risc mai mare de autism la copii, conform unui studiu pe peste 18.000 de nașteri.
Un studiu publicat recent în SUA atrage atenția asupra unei posibile legături între infecția cu COVID-19 în timpul sarcinii și riscul crescut de tulburări neurodezvoltative, inclusiv tulburări din spectrul autist (TSA), la copiii născuți ulterior.
COVID în sarcină și risc de autism la copii. Ce arată un studiu recent
Analiza s-a bazat pe peste 18.000 de nașteri înregistrate între martie 2020 și mai 2021, o perioadă critică în care vaccinurile anti-COVID nu erau încă disponibile pe scară largă, potrivit Daily Mail.
- Dintre mamele infectate cu SARS-CoV-2 în timpul sarcinii (aprox. 861 cazuri), 16,3 % dintre copii au primit un diagnostic de tulburare de neurodezvoltare până la vârsta de 3 ani.
- În grupul mamelor neinfectate, proporția a fost de 9,7 %.
- Riscul a fost mai pronunțat la băieți și în special atunci când infecția a apărut în ultimul trimestru de sarcină.
- Cercetătorii menționează totuși că studiul este observațional, deci nu stabilește o legătură cauzală, ci doar o asociere statistică.
Cu alte cuvinte, nu se poate afirma că infecția cu COVID provoacă autism, ci doar că există o corelație ce necesită investigații suplimentare.
Specialiștii presupun că răspunsul inflamator matern ar putea juca un rol în influențarea dezvoltării creierului fetal. Inflamația sistemică, activarea citokinelor și stresul oxidativ ar putea afecta mediul intrauterin în momente critice ale dezvoltării neurologice.
Aceste mecanisme au fost observate și în alte infecții virale materne, precum gripa sau citomegalovirusul, unde s-a sugerat o legătură similară cu tulburările neurodezvoltative.
Limite și interpretare prudentă
Este esențial ca rezultatele să fie privite cu reținere:
- Studiul a fost realizat într-o perioadă timpurie a pandemiei, cu variante virale și condiții clinice diferite față de prezent.
- Nu toate tulburările de dezvoltare pot fi identificate până la vârsta de 3 ani.
- Alți factori -genetici, socio-economici, nutriționali sau de mediu- pot influența riscul independent de infecția virală.
- Majoritatea copiilor expuși la COVID în uter s-au dezvoltat normal.
Recomandări pentru femeile însărcinate
- Vaccinarea anti-covid, conform recomandărilor medicului ginecolog, rămâne cea mai eficientă metodă de protecție.
- Monitorizarea medicală regulată în timpul sarcinii este crucială, mai ales după orice infecție virală.
- Prevenția generală: igienă atentă, evitarea expunerii la persoane bolnave, alimentație echilibrată și reducerea stresului.
- Informarea din surse medicale credibile, nu din social media, pentru a evita dezinformarea și anxietatea inutilă.
Ce urmează în cercetare
Comunitatea științifică solicită studii multicentrice, longitudinale, care să urmărească copiii născuți din mame infectate timp de mai mulți ani, pentru a evalua impactul real al infecției.
Se investighează și rolul variantelor virale, al tratamentelor antivirale și al vaccinării în reducerea acestor riscuri potențiale.
Infecția cu COVID-19 în timpul sarcinii poate fi asociată cu un risc mai mare de tulburări neurodezvoltative, dar nu există dovezi că provoacă direct autism.
Rezultatele arată importanța prevenirii infecțiilor materne și a supravegherii medicale atente pe tot parcursul sarcinii.
Sănătatea maternă rămâne un pilon esențial al dezvoltării copilului, iar fiecare nou studiu contribuie la înțelegerea mai profundă a interacțiunii dintre virusuri, sistemul imunitar și creierul în formare.
