Fiecare celulă din organism are nevoie de apă ca să funcţioneze corect. E nevoie de apă pentru reglarea temperaturii corpului, pentru protejarea articulaţiilor şi pentru o digestie sănătoasă.
O bună hidratare a organismului presupune ca apa să fie preluată în cantitate suficientă de către celule). O hidratare „ineficientă” înseamnă că, deşi consumată în cantitate mare, apa este preluată de patul vascular (de sânge), dar nu este transferată în cantitate suficientă în interiorul celulelor, ci este eliminată prin rinichi. Iată deci cât adevăr se ascunde în spatele miturilor despre hidratarea corectă:
MIT: Deshidratarea este neplăcută, dar nu este periculoasă
În timp ce mulţi dintre noi resimt numai simptomele uşoare ale deshidratării, precum durerea de cap, deshidratarea se poate agrava, fiind necesară supravegherea medicală. Complicaţiile serioase includ inflamarea creierului, insuficienţă renală sau chiar moarte. Din fericire, adulţii pot combate deshidratarea bând mai multe lichide, însă dacă nu observă aceste simptome încă de când apar, pot experimenta şi sete extremă, ameţeală, confuzie. Simptomele trebuie luate mai în serios în cazul vârstnicilor şi copiilor.
MIT: Dacă îţi este sete, înseamnă că organismul este deja deshidratat
Nu neapărat, mai ales că deshidratarea cronică nu prea este asociată cu setea, ci cu oboseală, dureri de cap, de stomac şi piele uscată. Însă pentru a evita deshidratarea, setea este într-adevăr un semnal că este momentul să bei apă. În timp ce nivelurile de apă din organism scad, sângele se îngroaşă. Când concentraţia de solide din sânge creşte la 2 procente, atunci setea este activată. Un procent de 1% nu este considerat deshidratare, 2% este deshidratare uşoară, abia la 5% apar simptome mai grave. Prin urmare, dacă ţi-e sete este timpul să bei apă, şi cât mai repede.
MIT: Cu toţii trebuie să bem opt pahare cu apă zilnic
Această regulă este una învechită, răspândită mai ales de comercianţii de apă îmbuteliată. Aşadar, de câtă apă ai nevoie de fapt? Bărbaţilor li se recomandă să consume trei litri de lichide zilnic, iar femeilor 2,2 litri, în timp ce alţi specialişti susţin că, dacă nu ne este sete, nu ar trebui să bem apă. Cantităţile sugerate nu includ numai apă, ci lichide, în general. Până şi cafeaua, ceaiul, sucurile de fructe sau băuturile îndulcite furnizează organismului mai multă apă, deşi băuturile care conţin zahăr nu sunt, în general, recomandate şi nu ar trebui consumate. Aproximativ 20% din cantitatea de apă pe care o ingerăm zilnic provine din alimente, mai ales din cele recunoscute pentru proprietăţile hidratante, precum pepenele verde sau castravetele.
MIT: Nu poţi să spui niciodată că ai băut prea multă apă
De fapt, dacă bei prea multă apă, rişti să provoci inflamarea celulelor, însă astfel de cazuri sunt extrem de rare. Simptomele includ de regulă dureri de cap, ameţeli, oboseală, greaţă, dar se poate ajunge la comă. Asta nu înseamnă să nu bei apă când îţi este sete. Este nevoie de cantităţi uriaşe de apă pentru a ajunge în acest stadiu.
MIT: Poţi să te hidratezi cu orice tip de băutură
Băuturile cofeinizate, îndulcite, tratate chimic, declanşează în organism reacţii chimice care au nevoie de consumul unei cantităţi mai mari de apă pentru a fi procesate şi filtrate corect. De exemplu, cafeaua, ceaiul negru sunt bogate în toxine care trebuie diluate în cantităţi mari de apă pentru a fi eliminate din organism. De asemenea, apa care intră în organism o dată cu aceste băuturi este eliminată mult prea repede, ele fiind diuretice care cresc tensiunea şi productia şi eliminarea urinei. De aceea, dacă vrei să îţi hidratezi corect organismul, bea apă.
