Din cuprinsul articolului
Într-o lume în care presiunile sociale, economice și profesionale se intensifică, tot mai mulți tineri adulți se confruntă cu o criză profundă de sănătate mintală. Datele recente indică o realitate tulburătoare: suicidul este în creștere în rândul tinerilor, în special în segmentul de vârstă 30–39 de ani. Deși depresia este adesea percepută ca principala cauză a suicidului, realitatea este mult mai complexă. Factorii de risc se multiplică, iar incertitudinea, stresul cronic și epuizarea psihică par să contribuie din plin la această criză globală.
O pandemie tăcută: sănătatea mintală precară în rândul tinerilor
Organizația Mondială a Sănătății estimează că 1 din 8 persoane la nivel global trăiește cu o tulburare mintală. Printre cele mai frecvente afecțiuni se numără depresia, anxietatea și tulburările alimentare. Anxietatea afectează în prezent peste 300 de milioane de oameni, iar depresia – o tulburare asociată direct cu dizabilitatea și suicidul – este prezentă la peste 280 de milioane de persoane.
Potrivit Institutului Național de Sănătate Mintală din SUA, segmentul de vârstă 18–25 de ani este cel mai afectat de tulburări mintale. Mai mult de 50% dintre aceste tulburări debutează înaintea vârstei de 14 ani, iar 75% se manifestă până la 24 de ani. Această perioadă critică este adesea marcată de schimbări majore – tranziția la maturitate, presiunea de a-ți construi o carieră, dificultăți financiare, așteptări culturale sau familiale – toate adunându-se într-un amestec instabil de emoții și responsabilități.
Generația „sandwich”: de ce tinerii de 30 de ani sunt tot mai vulnerabili
Cazurile de suicid în rândul adulților tineri, în special cei cu vârsta între 30 și 39 de ani, sunt în creștere alarmantă. În 2024, în Singapore, 75 de persoane din această categorie de vârstă au murit prin suicid, față de 66 în 2023. A fost cea mai mare cifră raportată pentru orice grupă de vârstă. Ceea ce se remarcă este faptul că acest segment este adesea prins între presiuni multiple – carieră, familie, responsabilități financiare și, uneori, grija pentru părinți în vârstă. Nu întâmplător, acest fenomen a fost denumit „efectul generației sandwich”.
Dr. Sharon Lu, expert în sănătate mintală, atrage atenția asupra faptului că suicidul nu trebuie explicat exclusiv prin prezența depresiei. În multe cazuri, acesta este rezultatul unui cumul de factori stresori – epuizare profesională, instabilitate emoțională, lipsa unui sistem de sprijin și presiunea constantă de a performa.
„O persoană poate avea tendințe suicidare fără a fi diagnosticată cu depresie. E vorba despre interacțiunea complexă dintre viață, vulnerabilitate și lipsa de resurse psihologice”, spune ea, citată de South China Morning Post.
Suicidul – o problemă globală, un semnal de alarmă
Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că suicidul este a doua cauză principală de deces în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani. În fiecare an, peste 700.000 de oameni își pierd viața în acest mod, iar pentru fiecare suicid reușit se estimează că există aproximativ 100 de tentative.
În România, situația este la fel de îngrijorătoare. Țara noastră se află pe locul 58 la nivel mondial în privința ratei de suicid și pe locul 126 în ceea ce privește prevalența depresiei. Conform datelor recente, aproximativ 22.000 de copii și tineri din România trăiesc cu un diagnostic de boală mintală. Tulburările de comportament, anxietatea și depresia sunt printre cele mai frecvente cauze de boală și suferință în rândul populației tinere.
Suicidul este adesea rezultatul unei suferințe psihice neadresate. Identificarea timpurie a problemelor de sănătate mintală, educația emoțională și accesul la consiliere psihologică sunt esențiale în prevenirea tragediilor. Dincolo de intervențiile medicale, prevenția se construiește printr-o cultură a înțelegerii și empatiei.
Este esențial ca tinerii să înțeleagă că nu sunt singuri în fața dificultăților. Într-o societate în care perfecțiunea este adesea proiectată pe rețelele sociale, mulți oameni ezită să ceară ajutor, din teamă de a fi judecați sau percepuți ca „slabi”. Dar vulnerabilitatea este profund umană, iar solicitarea de sprijin este un semn de curaj, nu de slăbiciune.
Strategii de gestionare a stresului și întărire a sănătății mintale
Pentru a reduce presiunea psihică, specialiștii recomandă o serie de măsuri care pot contribui la echilibrul emoțional:
- Activitatea fizică regulată – chiar și plimbările zilnice pot elibera endorfine și pot îmbunătăți starea de spirit.
- Alimentația echilibrată – un regim bogat în nutrienți, cu evitarea exceselor de zahăr și cofeină, ajută la menținerea unei bune funcționări a creierului.
- Somnul odihnitor – respectarea unui program regulat de somn susține regenerarea fizică și emoțională.
- Tehnici de relaxare – meditația, respirația conștientă sau yoga contribuie la reducerea anxietății și la claritatea mentală.
- Construirea unui sistem de sprijin – conversațiile sincere cu prietenii, familia sau terapeuții pot oferi alinare și perspectivă în momentele dificile.
- Gestionarea timpului și a muncii – învățarea prioritizării, stabilirea limitelor și refuzarea suprasolicitării sunt esențiale pentru sănătatea mintală.
Creșterea alarmantă a suicidului în rândul tinerilor nu este doar un simptom al depresiei, ci al unei societăți care cere din ce în ce mai mult și oferă din ce în ce mai puțin sprijin emoțional. Presiunea economică, izolarea socială, epuizarea profesională și lipsa echilibrului personal au devenit normalizate, dar ele nu trebuie acceptate ca inevitabile.
Este momentul ca sănătatea mintală să nu mai fie un subiect tabu. Atât instituțiile, cât și indivizii, trebuie să acționeze concertat pentru a crea un mediu care susține, nu epuizează. În fața suferinței tăcute a unei generații, empatia, educația și prevenția pot salva vieți.
