Din cuprinsul articolului
Trauma copilăriei este un eveniment trăit de un copil care evocă frică și este în mod obișnuit violent, periculos sau care își poate pune viața în pericol. De asemenea, denumite uneori experiențe adverse din copilărie, există multe experiențe diferite care pot duce la traume. Din păcate, este un factor prea comun. Se estimează că 46% dintre copii experimentează traume la un moment dat în viața lor tânără.
În timp ce copiii sunt rezistenți, ei nu sunt făcuți din piatră. Adulții spun adesea lucruri de genul: „Erau atât de tineri când s-a întâmplat asta, că nici nu își vor aminti ca adulți”. Cu toate acestea, este important să recunoaștem că traumele din copilărie pot avea un efect pe tot parcursul vieții.
„Pe măsură ce creierul copiilor se dezvoltă, ei învață cât de sigură sau nesigură este lumea prin experiențele lor”, spune psihoterapeutul Yolanda Renteria.
„Un copil trebuie să dezvolte o modalitate de a se proteja de ceea ce consideră nesigur; felurile în care un copil se protejează îi modelează personalitatea adultă”.
Din acest motiv, este important să recunoaștem când un copil poate avea nevoie de ajutor profesional pentru a face față traumei sale. Intervenția timpurie poate preveni, de asemenea, efectele continue ale traumei până la vârsta adultă.
Ce este considerat o traumă a copilăriei?
Abuzul fizic sau sexual, de exemplu, poate fi traumatizant pentru copii. Evenimentele unice, cum ar fi un accident de mașină, un dezastru natural (cum ar fi un uragan), pierderea unei persoane dragi sau un incident medical major, pot avea un impact psihologic și asupra copiilor.
Stresul continuu, cum ar fi locuirea într-un cartier periculos sau ținta agresiunii, poate fi, de asemenea, traumatizant pentru un copil – chiar dacă pentru un adult se simte ca viața de zi cu zi.
Trauma copilăriei nici măcar nu trebuie să implice experiențe care se răsfrâng direct asupra copilului. Privind o persoană iubită confruntându-se cu o problemă majoră de sănătate, de exemplu, poate fi extrem de traumatizant pentru copii,
Traumă în copilărie și tulburarea de stres post-traumatic (PTSD)
Aproximativ 15% dintre fete și 6% dintre băieți dezvoltă tulburare de stres post-traumatic (PTSD) în urma unui eveniment traumatic.
Copiii cu PTSD pot reexperimenta trauma în mintea lor de nenumărate ori. Ei ar putea, de asemenea, să evite orice le amintește de traumă sau să reacționeze trauma în jocul lor.
Uneori, copiii cred că au ratat semnele de avertizare care prezic evenimentul traumatic. În efortul de a preveni viitoarele traume, ei devin hipervigilenți în căutarea semnelor că ceva rău se va întâmpla din nou.
Copiii cu PTSD pot, dezvolta stări precum:
- probleme de concentrare
- depresie sau anxietate
- incapacitatea de a fi afectuos cu ceilalți
- stări de furie și agresivitate
- probleme la școală
- probleme cu somnul
- pierderea interesului pentru activități care în mod normal le făceau plăcere
- pierderea contactului cu realitatea
- detașare
- grija constantă că ar putea muri de tânăr
Chiar și copiii care nu dezvoltă PTSD pot prezenta probleme emoționale și comportamentale în urma unei experiențe traumatice. Iată câteva lucruri de urmărit în săptămânile și lunile de după un eveniment supărător:
- Probleme de furie
- Probleme de atentie
- Modificări ale apetitului
- Dezvoltarea de noi temeri
- Îngrijorări crescute cu privire la moarte sau starea de siguranță
- Iritabilitate
- Pierderea interesului pentru activitățile normale
- Probleme cu somnul
- Tristeţe
- Refuzul de a merge la școală
- Plângeri somatice precum dureri de cap și dureri de stomac
Efectele traumelor din copilărie asupra sănătății
Evenimentele din copilărie pot lăsa urme emoționale adânci care pot fi observate de-a lungul vieții. Copiii care suferă de evenimente traumatice au șanse mai mari de a dezvolta probleme de sănătate, inclusiv:
- anxietate;
- depresie;
- tulburare de stres posttraumatic:
- comportamente de autovătămare;
- dependența de alcool, comportamente periculoase sau droguri.
Impactul traumelor din copilărie asupra relațiilor
Traumele din copilărie pot afecta modul în care o persoană se raportează la ceilalți în relațiile sale. Un adult care a suferit traume poate avea dificultăți în a construi și menține relații sănătoase.
Problemele de atașament pot apărea, iar încrederea în ceilalți poate fi afectată profund. De asemenea, pot apărea tendințe de izolare sau evitare a relațiilor apropiate.
Sănătatea mentală și emoțională
Traumele din copilărie sunt strâns legate de problemele de sănătate mentală în viața adultă. Persoanele care au suferit traume pot fi predispuse la tulburări de anxietate, depresie și stres post-traumatic.
Ele pot experimenta amintiri dureroase ale evenimentelor traumatice sau pot avea coșmaruri recurente. Tratarea acestor probleme necesită adesea intervenție terapeutică specializată.
Traumele din copilărie pot influența puternic autopercepția și încrederea în sine a adulților. Persoanele care au suferit traume pot avea tendința să se vadă în mod negativ sau să aibă o imagine scăzută despre propriile abilități și valoarea personală.
Acest aspect poate afecta deciziile importante, cum ar fi alegerea carierei sau implicarea în relații sănătoase.
Reproducerea ciclului traumatic
Un alt aspect important al impactului traumelor din copilărie este tendința de a reproduce modelele traumatice în propria familie. Adulții care au suferit traume pot avea dificultăți în a fi părinți sănătoși și în a oferi un mediu sigur și de sprijing pentru propriii copii.
Acest lucru poate perpetua ciclul traumei de-a lungul generațiilor.
