Aproximativ 20 la sută din copiii născuți într-un an în România sunt prematuri.
Costurile pe care le presupune îngrijirea acestor micuți sunt uriașe, iar în România puține sunt maternitățile care le pot oferi medicamentele și aparatura de care au nevoie.
Două sunt situațiile în care se pot afla nou-născuții înainte de vreme: fie au 24 de săptămâni și, implicit, o greutate mică, de doar câteva sute de grame, fie, deși vârsta de gestație este mare, greutatea la naștere este tot mică. Astfel, sunt mai multe grade de prematuritate: sub 1.000 de grame, între 1.000 și 1.500 de grame și peste 2.500 de grame.
Cu cât greutatea copilului la naștere este mai mică, cu atât pericolul este mai mare. În 6-10% din nașteri vin pe lume copii cu greutate scăzută. Riscul de mortalitate infantilă în cazul copiilor prematuri este de 45-50% până la vârsta de un an. „Organismul lor nu este suficient de dezvoltat pentru a face față bolilor și complicațiilor”. Foarte importantă este în aceste condiții stabilirea cauzei de prematuritate.
Potrivit statisticilor organizației „Salvați Copiii” România, circa 20.000 de copii se nasc prematur în România. Cifra are la bază statistica Asociației Române de Neonatologie și este diferită de cea a Institutului Național de Statistică. Din 2012, definiția prematurității s-a schimbat. Nou-născutul de 24 de săptămâni trebuie înregistrat chiar dacă trăiește doar o oră, în timp ce în anii trecuți era considerat avorton.
Însă, acum 75 de ani, condițiile în care se încerca salvarea lor erau total diferite. Revista LIFE a realizat un reportaj care reda condițiile în care erau îngrijiți prematurii într-un spital din Boston, fondat în 1852, în anii 50 ai secolului trecut.
Mașinăriile folosite pentru îngrijirea mucuților erau total diferite față de cele de astăzi. Însă medicii și asistentele încercau cu toate forțele să îi salveze.
