Din cuprinsul articolului
Care este diferența dintre durerea de cap obișnuită și migrenă, cum se pune diagnosticul corect și ce mecanism neurologic declanșează migrena. Explicații detaliate de la medicul neurolog Dr. Ovidiu Tudor.
Durerea de cap este una dintre cele mai comune probleme de sănătate, însă nu toate durerile sunt la fel. De la simple cefalee de tensiune până la migrena invalidantă, diferențele sunt majore, iar înțelegerea lor poate face diferența între un tratament eficient și ani întregi de suferință.
Medicul neurolog Dr. Ovidiu Tudor explică în detaliu tipurile de dureri de cap, criteriile de diagnostic exacte pentru migrenă și mecanismele neurologice care stau la baza acesteia.
Cele mai frecvente tipuri de dureri de cap
Potrivit medicului neurolog, în populația generală predomină două tipuri de dureri de cap: migrena și cefaleea de tensiune (numită adesea durerea de stres sau oboseală).
1. Cefaleea de tensiune- durerea obișnuită „de zi cu zi”
În cadrul podcastului „Doctor Mihail”, dr. Ovidiu Tudor explică foarte clar cum se manifestă acest tip de durere, comparând-o cu o „ploaie măruntă”.
„În populația generală regăsim într-adevăr migrena și ceea ce numim noi durere de cap obișnuită este cefalea de tensiune sau cefalea de stres, cefalea de oboseală. Este genul de durere care nu te incapacitează, nu te invalidează, tu poți desfășura activitatea în continuare. genul de problemă care apare într-adevăr într-un context favorabil legat de stres, oboseală, supra-solicitare, se manifestă de regulă în partea a doua zilei.
Nu simți mereu nevoia să iei un tratament, nu o simți mereu acolo, e sâcăitoare, dar nu atât de deranjantă încât să te scoată de pe traseul tău obișnuit. Unor nici nu trebuie să iei un tratament, spre exemplu. Ea trece dacă te odihnești puțin, dacă te relaxezi, de regulă este resimțită ca o senzație de presiune la nivelul capului, să zic așa ca și că mai bai un fes foarte bine îndăsat pe cap. Dar nu are un caracter invalidant. Dacă ți-aș face o comparație, durerea de cap obișnuită, durerea de stres despre care vorbim este o ploaie măruntă.”
Această durere nu este invalidantă, nu necesită tratament permanent și dispare adesea după odihnă sau relaxare.
2. Migrena- „furtuna violentă”
În contrast, migrena este „o furtună violentă care lovește crâncen și pe care nu ai cum să nu o bagi în seamă.”
„Migrena este o furtună violentă care lovește crăluri și pe care nu ai cum să nu o bagi în seamă. De multe ori viața se oprește în loc în timpul acestei furtuni, nu poți face niciun pas înainte. Iar asta te incapacitează și practic are un impact direct asupra calității vieții, asupra relațiilor. tale asupra mediului profesional, asupra familiei, asupra fiecarei activități sau asupra fiecarei obiectivi pe care le aveai planificat în ziua respectivă, totul i-a dat peste cap.
(…) Spre exemplu, ceea ce ar fi însă de menționat este că cele două tipuri de durere de cap despre care noi vorbim, sau la care ne-am referit ca fiind predominante în populația generală, atât migrena, cât și cefale atenționale, sunt dureri de cap de tip primar. Ce înseamnă asta? Că sunt forme benigne de durere de cap, în spatele lor nu se ascunde absolut nimic și nu există niciun pericol imminent să se întâmple ceva dacă sunt respectate criteriile de diagnostic”, a subliniat medicul neurolog.
Migrena afectează sever funcționarea persoanei și nu poate fi ignorată.
Alte cauze posibile ale durerilor de cap
Pe lângă cele două tipuri primare, medicul menționează:
- nevralgia trigeminală
- dureri provocate de modificări ale coloanei cervicale
- cefalee de tip cluster
- dureri secundare: hemoragie, AVC, tumori
Important este faptul că, în general, migrena și cefaleea de tensiune sunt forme benigne, fără risc de complicații, dacă sunt corect diagnosticate.
Cum facem diferența între durerea de cap și migrenă? Criterii clare de diagnostic
Dr. Ovidiu Tudor subliniază un aspect esențial în evaluarea pacientului:
„Întotdeauna anamneza rămâne gold standardul. E foarte important să ai o abordare corectă față de pacient, să-i adresezi întrebările corecte, să-i lași timpul necesar să răspundă, să înțeleagă întrebarea pe care ai adresat-o și într-un final trebuie să incluzi răspunsurile lui în criteriile de diagnostic ale migrenei.”
Criteriile medicale pentru diagnosticul de migrenă
Pentru un diagnostic corect este necesară îndeplinirea următoarelor:
1. Cel puțin 5 episoade care au durat între 4 și 72 de ore, tratate incorect sau netratate.
- „Atenție: tratate fără succes sau netratate deloc.”
2. Cel puțin două dintre criteriile următoare:
- „Durerea să fie unilaterală.”
- „Durerea să fie pulsatilă.”
- „Intensitatea să fie moderat-severă.”
- „Durerea este accentuată și întreținută de activitățile de rutină – urcat scări, mers alert, cărat greutăți.”
3. Cel puțin unul dintre simptomele asociate:
- greață și/sau vărsături
- fotofobie
- fonofobie
4. Durerea nu trebuie să fie cauzată de o altă patologie.
Dacă aceste criterii sunt îndeplinite, diagnosticul este clar: migrenă.
Ce se întâmplă în creierul pacientului cu migrenă? Mecanismul neurologic
Dr. Ovidiu Tudor explică fenomenul din spatele migrenei în termeni științifici, dar accesibili:
„Toate studiile de neuroimagistică au observat modificări evidente. Pe fondul acestei hiperexitabilități apar o serie întreagă de modificări și prima și cea mai importantă se numește cortical spreading depression.
Ce înseamnă asta? Un val de depolarizare bruscă, intensă, urmat de inhibiție neuronală la nivelul cortexului cerebral. După tot acest fenomen se întâmplă ca terminațiile nervului trigemen, cel care se ocupă de tot ceea ce ține de sensibilitate la nivelul capului, să fie activate, iar din acel moment nervul să elimine o serie întreagă de substanțe, de neuropeptide”, a explicat dr. Tudor.
Rolul neuropeptidului CGRP
CGRP (calcitonin gene-related peptide) este cel mai important mediator chimic al migrenei:
- „Este neuropeptidul care are implicare majoră în declanșarea migrenei.”
- „Produce o vasodilatație la nivelul vaselor meningeale și o inflamație neurogenă.”
- „Perturbă toate elementele care reglează mecanismul durerii în creier.”
De aceea, tratamentele moderne anti-migrenă vizează blocarea CGRP.
Durerea de cap obișnuită și migrena sunt două entități complet diferite, atât ca intensitate, cât și ca mecanism. Cefaleea de tensiune este „o ploaie măruntă” care trece cu odihnă, în timp ce migrena este „o furtună violentă” ce poate invalida total pacientul.
Diagnosticul se pune strict pe criterii clinice, iar înțelegerea mecanismului migrenei deschide astăzi drumul către tratamente tot mai eficiente, orientate spre blocarea CGRP.
