Sari la conținut

Cum îţi dai seama că o persoană a consumat droguri. 20 de semne care trădează dependenţa de substanţe psihoactive

Centre pentru dependenții de droguri
Sursa foto: arhiva Doctorul Zilei
Opt centre pentru dependentii de droguri

Din cuprinsul articolului

Identificarea unui consumator de droguri poate fi foarte dificilă pentru familie, profesori şi prieteni, mai ales în cazul adolescenţilor, care au anumite tulburări de comportament specifice vârstei, caracterizată printr-o serie de schimbări fizice, emoţionale si de relaţionare cu cei din jur.

Cu toate acestea, specialiştii spun că există două categorii de indicii şi semne, care pot fi interpretate ca un semnal de alarmă pentru necesitatea unor investigaţii toxicologice şi intervenţii terapeutice specifice, medicale şi psihologice.

Pentru a-si putea procura dozele necesare de substanţe psihoactive, inclusive droguri uşoare (recreaţionale), un adolescent care nu are venituri trebuie să facă rost de bani şi va fi nevoit să să-si vanda hainele sau obiectele personale, precum telefonul mobil, laptopul etc.

Semne fizice

  1. Are pupilele contractate, pleoape umflate și ochii înroșiți (la alcool pupilele sunt dilatate și prezintă incapacitate de focusare a privirii)
  2. Îi curge sau îi sângerează nasul, are ten schimbat, anormal de palid;
  3. Are pleoape căzute, obosite, ochi întredeschişi;
  4. Are urme de ace pe corp
  5. Are tuse cronică şi bronşită, dureri la nivelul toracelui;
  6. Are imunitatea tot mai scăzută la boli
  7. Slăbeşte pe zi ce trece
  8. Mănâncă mult mai mult sau mult mai puţin decât înainte
  9. Doarme mai mult şi are un somnul mai agitat
  10. Are pe corp tăieturi, zgârieturi sau înțepături (pot fi și mascate – de exemplu insistă să poarte bluze cu mânecă lungă în ciuda faptului că e cald)

Semne comportamentale

  1. Persoana care consumă droguri poate începe să lipsească de la școală/facultate sau locul de muncă sau să o abandoneze complet. Îi scad performanțele şcolare/profesionale şi ar putea să-si piardă interesul asupra lucrurilor care altă dată îl pasionau (sportul, de exemplu), potrivit .
  2. Își schimbă înfățișarea sau acordă mai putin timp igienei, devine neglijent cu propria persoană;
  3. În camera sa predomină constant un miros ciudat la el în camera, de la diferite droguri pe care le fumează. De aceea, uneori mestecă gumă mentolată sau miroase strident a parfum sau deodorant pentru a masca mirosurile ciudate);
  4. Este tot mai irascibil pe zi ce trece, are reacţii acute de panică şi de nelinişte, fiind izolat, trist, ostil sau rebel
  5. Are manifestări emoționale extreme cu schimbări bruşte de dispoziţie (râs isteric sau plâns fără motiv)
  6. Are multe secrete, îşi încuie camera dulapurile, biroul
  7. Are probleme cu banii şi îi lipsesc lucruri personale
  8. E mai rece şi distant cu familia şi cu prietenii din copilărie, dar are alţi prieteni pe care îi ţine la secret
  9. Deţine pe ascuns, în buzunare sau în camera lui, foiţe de ţigară, pipete, garou, ace, linguri cu coada întoarsă, brichete, pipe are substanţe inhalante sau chimice (acetonă, prenadez, aurolac).

Categorii de droguri de mare risc

Deprimante ale sistemului nervos central (SNC): pastilele de dormit (barbituricele) şi medicamentele anxiolitice. Benzodiazepinele sunt mai sigure decât barbituricele, dar pot provoca dependenţă după câteva săptămâni de utilizare, pe masură ce pacienţii dezvolta toleranţă faţă de ele. Aceasta clasa de medicamente care se eliberează doar cu reţetă specială cuprinde agenţi anxiolitici populari – diazepam, alprazolam şi triazolam.

Stimulanţii: amfetamina, cocaine. Forma fumata, numită crack, dă rapid dependenţă fizică şi psihică.

Opiacee: dependenta de opiu, morfina sau heroina. Dependenta provoaca, de obicei, depresie, anxietate şi pierderea respectului de sine.

Cannabis: Fumatul de marijuana poate deprima memoria pe termen scurt, motivaţia şi starea de spirit. Utilizarea cronică provoacă accelerarea bătăilor inimii, probleme de vedere, slăbirea funcţiilor pulmonare, modificări ale hormonilor sexuali şi risc crescut de cancer la plămâni. Potrivit specialiştilor citaţi de bzi.ro, marijuana si alte forme de cannabis, cum ar fi hasisul, nu dau usor dependenta, dar sunt considerate droguri „de intrare”: utilizatorii de marijuana au risc semnificativ mai mare de a utiliza cocaina.

Alte substanţe frecvent folosite în mod abuziv variază de la droguri psihedelice, cum este LSD până la steroizi anabolizanţi pentru a-şi dezvolta musculature. Consumatorul poate avea un comportament violent, boli de inimă, leziuni grave ale ficatului şi modificări hormonale.

Elena Marinescu

Elena Marinescu are o vasta experienţă profesională în audiovizual, presa scrisă şi online. A avut colaborări cu publicaţii importante din media, precum "România Liberă", "Capital" sau "Taifasuri", şi se ocupă de domeniul medical de aproape 15 ani.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel