Statisticile arată că una din cinci fete și unul din opt băieți sunt molestați în copilărie. Psihologii atrag atenţia că pedofilii ştiu să se facă plăcuţi, glumesc, oferă cadouri, pot fi străini sau pot fi chiar cineva din anturaj, persoane cunoscute, inclusiv rude.
După ce le câştigă încrederea copiilor, le cer să îi însoţească într-un alt loc departe de public şi treptat le cer unele comportamente interzise, fie să îl atingă, fie să se lase atinşi. Acestea sunt câteva dintre semnalele comportamentale pe care părinţii şi educatorii ar trebui să le semnaleze copiilor învăţându-I şi cum să se ferească şi să anunţe astfel de fapte.
Părinții trebuie să îi înveţe pe copii de mici să spună „Nu vreau. Nu e voie”. Trebuie să îi învăţăm de la vârstele mici despre care sunt părţile intime ale corpului şi unde nu trebuie să fie atinşi de persoane străine. Putem învăţa copiii cum să se protejeze, să fie în siguranţă şi să folosească telefonul şi tehnologia în caz de pericol.
Iar aceste discuţii cu copiii pot fi purtate de la vârste mici. De la 3-4 ani pot exista discuţii despre cum să se raporteze copiii la persoane străine. Deşi din păcate victime ale copiilor pot fi şi bebeluşii.
Copiii sunt o categorie vulnerabilă. Sunt sociabili şi se împrietenesc uşor cu străinii. Părinţii au obligaţia de a supraveghea şi de a monitoriza orice modificare suspectă, nefirească a comportamentului copilului sau chiar a unui adult faţă de copil.
De exemplu, invata-l ca daca o persoana straina intra in contact cu el si nu se prezinta, nu este de incredere si este mai bine sa o evite.
Explica-i ca nu este normal ca un adult strain sa il opreasca pe strada, cand este singur, si sa-l abordeze cu mancare, bauturi sau sa ii propuna favoruri ori sa il insoteasca undeva. In astfel de cazuri, trebuie sa incurajezi copilul sa spuna intotdeauna NU si sa mearga mai departe sau sa ceara ajutorul unei alte persoane din preajma, in special unei femei. Copiii au mai multa incredere in femei.
Incurajeaza-l sa-si foloseasca intuitia, iar daca exista situatii in care se simte in nesiguranta in preajma unei persoane straine, sa pastreze distanta sau sa evite orice contact cu ea.
Copilul invata cele mai multe lucruri din experienta si prin puterea exemplului. De aceea, este indicat sa te folosesti de situatii zilnice sau de jocuri de rol pentru a-l ajuta pe copil sa deprinda mai bine comportamentul si reactia potrivita in fata unui strain.
În ceea ce priveşte semnele unui abuz sexual, de regulă un copil care a trecut printr-o astfel de experienţă se retrage în sine, evită să rămână singur cu unii oamenii (chiar rude sau prieteni). La şcoală se poate observa uşor acest comportament. Şcoala, de asemenea, prin psihologii şcoli poate avea sesiuni de evaluare şi interviuri psihologice unde pot depista semnele unui abuz. Şe ştie că orice cadru didactic are obligaţia de a anunţa autorităţile de urgenţă.
