Cum pot distruge creierul aceste medicamente pe care toată lumea le ia

Există peste 100 de tipuri de antibiotice, toate acţionând în acelaşi mod: distrug bacteriile sau stopează înmulţirea lor, lăsând sistemul imunitar să le distrugă. Deşi utile într-o mare varietate de infecţii, antibioticele tratează infecţiile de natură bacteriană, fiind mai puţin utile împotriva infecţiilor virale sau împotriva infecţiilor fungice.

Administrarea de medicamente fără prescripţie medicală (inclusiv a antibioticelor) şi utilizarea lor într-un mod necorespunzător este a treia cauză de deces în SUA.

Antibioticele nu fac, uneori, distincţia între bacteriile dăunătoare şi cele „bune”, putând distruge şi bacteriile care sunt utile în exercitarea diferitelor funcţii în organism, precum flora digestivă.

Studii recente au demonstrat că, modul în care antibioticele modifică flora intestinală poate avea efecte grave asupra stării generale de sănătate, prin producerea unui dezechilibru biochimic în organism.

Primul dintre studii a fost realizat în cadrul Centrului Memorial pentru Cancer Sloan Kettering din New York şi a inclus 857 de pacienţi care au fost supuşi unui transfer de celule stem hematopoietice. În acest caz, cercetătorii au observat că starea de sănătate a pacienţilor a depins de tipurile de antibiotice folosite.

Au fost testate 12 tipuri de antibiotice şi s-a arătat că două dintre combinaţiile administrate pacienţilor – piperacilină şi tazobactam şi imipenem şi cilastatin – au crescut semnificativ riscul de dezvoltare a unei infectii grave, boala grefă contra gazdă. În momentul în care este afectat microbiomul, are de suferit şi sistemul imunitar.

Cel de-al doilea studiu, realizat la Berlin în cadrul Centrului de Medicină Moleculară a dezvăluit informaţii importante cu privire la efectele negative ale antibioticelor asupra memoriei, cauzate de incapacitatea de dezvoltare a celulelor nervoase (neuroni). În timpul cercetărilor s-a observat că administrarea de antibiotice a produs o încetinire a a dezvoltării neuronale la nivelul hipocampului (zona creierului care se pare că este implicată în stocarea amintirilor şi controlul sistemului nervos). Studiul a fost realizat pe cobai. Cei cărora le-au fost administrate antibiotice cu spectru larg au avut rezultate slabe la teste de memorie, dar şi mai puţine monocite (celule albe care luptă împotriva infecţiilor şi viruşilor). În momentul în care tratamentul cu antibiotice a fost oprit, activitatea lor neuronală a revenit la normal.