„Cum m-am îmbolnăvit de CANCER și cum m-am vindecat”. Iată ce greșeli facem fără a realiza…

„Cum m-am îmbolnăvit de CANCER și cum m-am vindecat”. Iată ce greșeli facem fără a realiza că ne facem atâta rău. Abia după primirea diagnosticului înțelegem…

Diagnosticul dur poate fi un moment în care viața pare să ne semnaleze că ceva din ce facem nu este bine. Cu cât „palma” este mai grea, cu atât greșelile poate că sunt mai grave.

Din fericire, chiar și după primirea unui diagnostic cumplit există șanse de a ne vindeca, dar pentru asta trebuie să conștientizăm anumite lucruri și să facem schimbări majore.

Dacă reușim sau nu ține și de dorința noastră de a lupta, de motivația de a trăi, de stilul de viață, dar și de stadiul în care suntem diagnosticați.

De pildă, Mariana Stănescu este un fost pacient care a primit o veste foarte dură în urmă cu cinci ani, în 2017. A aflat că are CANCER.

Pentru că această boală o obseda dinainte de a afla că, la rândul său, suferă de cancer, Mariana Stănescu încerca să ducă o viață sănătoasă.

„Unde am greșit…”

Avea grijă la alimentație și renunțase pe cât posibil la: zahăr, carne, mezeluri. Și totuși, a aflat că are cancer… Unde a greșit, ne spune chiar fostul pacient, în exclusivitate pentru Doctorul Zilei.

„Stilul meu de viață era însă deficitar. Munceam mult, preluam majoritatea sarcinilor… Pentru că doar eu le făceam cel mai bine. Purtam de grijă tuturor, mai puțin mie.

Nu știam să spun nu atunci când situațiile mă depășeau. Eram foarte nervoasă, irascibilă, nu mai știam să iubesc și să primesc iubire. Ajunsesem la epuizare fizica și psihică.

Acesta a fost contextul în care am fost diagnosticată”, ne spune Mariana Stănescu.

„NU am avut niciun simptom”

Fără niciun simptom, Mariana Stănescu a mers la control ginecologic de rutină și a făcut și ecografie. Și de aici a pornit totul…

„Atunci (după ecografie – n.red.) au apărut semnele de întrebare. Menționez ca nu am avut nici un simptom care să mă determine sa mă duc la medic.

Investigațiile au arătat însă o tumoră malignă de 4- 5 cm, diagnosticul fiind de adenocarcinom endometrial stadiul 1a.

M-a speriat acest diagnostic, dar în sinea mea știam că voi găsi calea spre vindecare.

Doamna doctor care m-a operat mi-a explicat cu multă blândețe și compasiune în ce va consta operația, că nu este una ușoară, dar peste doi ani voi uita cu siguranță totul.

După operația de histerectomie totală am fost trimisa la un medic oncolog, care sa mă ia în evidență pentru monitorizare și tratament.

Am avut „noroc „, dacă pot spune așa, că doamna doctor oncolog este o cunoștință de familie iar relația cu dânsa a fost foarte bună”, mai spune Mariana Stănescu.

„Dumnezeu mă iubește”

Din fericire, boala doamnei Mariana Stănescu a fost un avertisment, un semnal de alarmă…

Așa se explică faptul că a descoperit cancerul în stadiu incipient și vindecarea a fost destul de rapidă fără a mai fi nevoie de curele de radioterapie sau chimioterapie, ce se face în astfel de cazuri.

„Boala mea fiind într-un stadiu incipient, nu mi s-a prescris radioterapie sau chimioterapie. Dumnezeu mă iubește, mi-am zis.

Am facut și psihoterapie, din dorința de a-mi păstra echilibrul emoțional.

M-a surprins însă medicul de familie, care nu a avut cuvinte de încurajare iar atitudinea sa exprima ceva de genul „săraca de ea” …

Dar în gândul meu mi-am zis: „Află că sunt mult mai sănătoasă decât crezi!”

Acum, la 71 de ani și la 5 ani de la operație, sunt complet vindecată și mă bucur de fiecare clipă.

Fac yoga, multe plimbări în natură, ascult muzică, mă joc cu nepotul meu și citesc pentru că vreau să învăț mereu ceva nou.

„Viața este un joc frumos…”

Râd mai mult și privesc totul dintr-o perspectivă optimistă. Viața nu trebuie luată prea în serios, viața este un joc frumos, doar să știm cum să-l jucăm.

Eu cred că nimic nu este întâmplător și că totul se petrece așa cum trebuie. De aceea mulțumesc pentru această boală, care mi-au deschis mintea și sufletul.

Am învățat să mă accept așa cum sunt, cu bune și cu rele. Foarte important este să crezi cu toată ființa în calea de vindecare pe care o alegi.

Mă rog în fiecare zi și mulțumesc lui Dumnezeu pentru tot ce mi-a dat și-mi dă, știind că toate sunt pentru ca eu să pot evolua spiritual”, conchide Mariana Stănescu.

Sperăm ca prin aceste mărturisiri ale unor femei, care au trecut sau trec prin cancer, să putem ajuta cât mai multe persoane să meargă la controale de rutină, să știe să prevină și să treacă mai ușor peste un diagnostic cumplit cu tot ce implică acesta: alte investigații, operații, tratamente, psihoterapie etc. 

Este foarte important să știm că nu suntem singuri și împreună putem înfrunta mai ușor și cele mai grele bătălii… „Unde’s doi puterea crește…”