Din cuprinsul articolului
Deși nu pare adevărat, există foarte multe persoane care își doresc să ia în greutate. Sigur, moștenirea genetică și metabolismul influențează greutatea corporală, însă nu acestea ne opresc să ne îngrășăm.
Dacă obezitatea poate fi periculoasă, subponderablitatea nu este mai prejos. Subponderabilitatea poate produce, la rândul ei, probleme mari de sănătate. Aceasta poate implica foarte multe carențe care, în timp, pot afecta organismul și pot produce multiple dezechilibre.
Ideal este să ajungi la o greutate corporală optimă pentru a reduce riscul bolilor.
Cum ne îngrășăm?
Mihaela Bilic, nutrișionist și expert în boli metabolice, dezvăluie pe o rețea de socializare cum ne îngrășăm și, de asemenea, care sunt elementele care nu ne lasă sî luăm în greutate.
„Cum să ne îngrășăm
Chiar dacă pare greu de crezut, există persoane care vor să se îngrașe. Și dacă până acum credeați că este greu de slăbit, aflați că este și mai greu să câștigi câteva kilograme pe cantar. Cum te lupți cu un metabolism risipitor, care irosește caloriile fără să facă rezerve de grăsime? Cum determini pe cineva să fie mâncăcios, când îl vezi că preferă tot ce este dietetic? Cum reușești să crești aportul alimentar la cineva care spune că s-a săturat după 3 linguri de mâncare sau, și mai grav, că a uitat de foame?
De ce nu se îngrașă o persoană slăbuță? Pentru că NU mănâncă suficient!
Percepția pe care o avem despre cantitatea de mâncare consumată zilnic ține mult de psihologia individuală. Persoanele supraponderale au tendința să minimalizeze aportul caloric, să uite de ronțăielile dintre mese și să nu pună la socoteală fructele, sucurile sau alte gustări considerate sănătoase. La slăbănogi e pe dos: hiperbolizează și exagerează consumul! Fac declarații de genul “am mâncat ciocolată” uitând să spună că era vorba de un cubuleț sau “m-am umflat cu tocăniță”, deși în realitate au luat doar două guri. Asta în cazul în care se ating de produse grase sau prăjite.
Preferința pentru dietetic este o altă trăsătură a celor subponderali
Nu e de mirare că nu se îngrașă, atâta vreme cat alegerile lor instinctive merg spre produsele cu puțin zahăr și puțină grăsime. Orice aliment cu gust și miros intens va fi evitat, de la brânzeturi și mezeluri la șnițel și produse de patiserie/cofetărie. Doar când îi auzi povestind despre un preparat că este uleios sau grețos, îți piere și ție apetitul.
Când vrem să ne îngrășăm avem nevoie de un aport mare de calorii, de combinații și asocieri ușor de transformat în depozite de grăsime. Nu ne îngrășăm din iaurt m, ciorbă, salată și carne la grătar ci din sosuri, tocături și prăjeli. Asocierea dintre făinoase, grăsime și zahăr este rețeta ideală pentru kilogramele în plus, te îngrași dacă ai în meniu paste, pizza, sendvișuri, sarmale și ardei umpluți, tocănițe și prăjituri.
Toleranța crescută la foame este al treilea element care împiedică îngrășarea
Spre deosebire de supraponderali, care se gândesc permanent la mâncare și ciugulesc non-stop câte ceva, cei care sunt slabi uită cu adevărat să mănânce. La ei senzația de foame este ușor de tolerat și de ignorat, au mereu lucruri importante și interesante de făcut, iar mâncarea trece pe ultimul plan.
Pe cat de absurd ar părea, mecanismul este același: cine vrea să slăbească se gândește mereu la mâncare și nu reușește pentru că mănâncă prea mult. Cine vrea să se îngrașe nu se gândește mai deloc la mâncare și nu reușește pentru că mănâncă prea puțin. Supraponderalii au o relație afectivă cu mâncarea, o iubesc și nu se pot detașa de ea, în timp ce subponderalii nu sunt atrași de mâncare…deci vor evita contactul cu ea!
Credeați că este vorba de nutriție? Ei bine, totul ține de psihologie și de emoții. Vreți să vă îngrășați? Atunci învățați să iubiți mâncarea”, scrie Mihaela Bilic, nutriționist.
