Din cuprinsul articolului
Întrebarea-cheie a cardiologiei moderne nu mai este cum tratăm infarctul, ci cum ajungem să nu fie nevoie să îl tratăm. Schimbarea de perspectivă este una profundă și vine dintr-o înțelegere mai fină a bolii coronariene, o afecțiune care evoluează ani la rând fără simptome, până în momentul unui eveniment major.
Medicul primar cardiolog Anca Tâu a explicat, într-o postare publică recentă, de ce prevenția reală a infarctului nu mai poate fi redusă la abordarea clasică, reactivă, bazată pe intervenții făcute după apariția durerii sau a complicațiilor.
„Mult timp, medicina cardiovasculară a funcționat reactiv: durere → test → coronarografie → stent. Uneori necesar. Alteori… prea târziu sau inutil”, scrie medicul.
Astăzi, însă, datele științifice arată clar că infarctul nu apare brusc și imprevizibil, ci este rezultatul unei boli silențioase, care poate fi depistată mult mai devreme.
Boala coronariană nu înseamnă doar artere „înfundate”
Una dintre cele mai importante schimbări de paradigmă ține de modul în care este înțeleasă ateroscleroza. Mult timp, atenția s-a concentrat aproape exclusiv pe îngustările mari ale arterelor coronare. Realitatea este însă mai nuanțată.
„Nu mai căutăm doar îngustări mari, ci plăci tinere, instabile, inflamație și încărcătura totală de boală”, subliniază dr. Tâu.
Nu toate stenozele sunt periculoase și, la fel de important, nu toate infarctele apar pe artere sever îngustate. Acesta este motivul pentru care unii pacienți cu investigații aparent „bune” pot suferi un infarct, în timp ce alții, cu leziuni moderate, pot trăi ani fără evenimente cardiovasculare.
Rolul imagisticii non-invazive în prevenția reală
Potrivit medicului, cheia prevenției moderne este imagistica non-invazivă, folosită inteligent, nu pentru a impresiona tehnologic, ci pentru a înțelege riscul real al pacientului.
CT-ul coronarian permite identificarea bolii într-un stadiu precoce și poate evidenția plăcile cu risc crescut. „Poate liniști sau alerta corect, nu emoțional”, explică dr. Tâu, subliniind importanța interpretării echilibrate a rezultatelor.
Scorul de calciu este o altă investigație esențială, simplă și nedureroasă, dar extrem de relevantă. „Nu doare, nu sperie, dar spune adevărul despre câtă ateroscleroză există”, notează medicul.
Testele de ischemie, precum ecocardiografia de stres, RMN-ul cardiac sau PET-ul, au și ele un rol clar definit. Nu sunt investigații făcute „ca să bifăm ceva”, ci pentru a afla dacă boala afectează efectiv mușchiul inimii și dacă există risc funcțional.
Toate aceste evaluări se fac înainte de a ajunge la cateterism și permit o decizie corectă privind prevenția și tratamentul.
Ce NU este prevenția cardiovasculară
Mesajul medicului este tranșant și în privința greșelilor frecvente. Prevenția nu înseamnă minimalizarea simptomelor sau amânarea evaluării.
„Prevenția adevărată NU înseamnă: ‘Nu aveți nimic, mergeți acasă’, ‘E doar stres’, ‘Mai vedem la anul’”, avertizează dr. Tâu.
În schimb, prevenția reală presupune depistarea bolii înainte să doară, tratarea riscului, nu doar a simptomelor, și evitarea procedurilor inutile. Scopul nu este intervenția spectaculoasă, ci câștigarea anilor de viață fără evenimente majore.
De ce infarctul care nu s-a întâmplat este un succes medical
„Infarctul care NU s-a întâmplat este cel mai mare succes al cardiologiei moderne”, scrie medicul. Pentru ca acest lucru să fie posibil, este nevoie de o evaluare mai timpurie, mai fină și mai lucidă a riscului cardiovascular.
Mesajul este susținut și de date recente din literatura medicală de specialitate, inclusiv de o analiză publicată în 2025 în The Lancet, care subliniază rolul imagisticii non-invazive moderne în diagnosticul bolii coronariene cronice.
Postarea medicului Anca Tâu are caracter informativ și educativ și nu înlocuiește consultul medical sau recomandările individuale de tratament. Mesajul central rămâne însă clar: prevenția adevărată începe cu înțelegerea bolii înainte de apariția infarctului, nu după.
