Până când copiii împlinesc vârsta de aproximativ patru ani şi pot spune exact ce îi doare, părinţii nu pot identifica cauzele durerii copiilor mici decât cu ajutorul medicului de familie şi al pediatrului. Este important ca părinţii să apeleze la specialist pentru a identifica în mod corect cauzele disconfortului pe care cei mici îl resimt atunci când îi doare ceva.
Iată câteva dintre posibilele cauze care pot genera senzaţia de durere la copilul mic:
Erupţia dentară
Primii dinţisori apar de obicei în jurul vârstei de 6 luni, nefiind o regulă general valabilă pentru toţi copiii. În cazul unora dintre ei, procesul de creştere a dinţilor începe abia după vârsta de 1 an.
Semnele sunt diferite de la un copil la altul, iar printre cele mai frecvente se numără: stare subfebrilă sau febră, stările de agitaţie din timpul nopţii, inflamaţia de la nivelul gingiilor. În această perioadă, copilul este irascibil, plânge destul de frecvent, produce o cantitate mai mare de salivă decât în mod normal şi are tendinţa de a încerca să-şi atenueze durerea prin introducerea degetelor în gură.
„Pentru a ameliora simptomele asociate erupţiei dentare, părinţii pot folosi geluri calmante pentru a diminua inflamaţia gingiilor. De asemenea, efectul acestora este mai rapid atunci când gingiile sunt şi masate uşor cu degetul. Un alt lucru pe care îl pot face e să lase bebeluşii să muşte dintr-un inel rece, de plastic, pentru creşterea dinţilor, răcit în prealabil în frigider şi sterilizat. În cazul în care durerile sunt puternice, sau dacă apar stările febrile, părinţii le pot administra copiilor medicamente cu triplu efect: antipiretic, analgezic şi anti-inflamator – disponibile atât sub formă de suspensie cu gust plăcut de portocale sau de căpşuni, cât şi sub formă de supozitoare.” recomandă Prof. Dr. Evelina Moraru – medic pediatru la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Sf. Maria Iaşi.
Otita
Mai mult de două treimi dintre copii dezvoltă cel puţin un episod de otită medie acută înainte de vârsta de 3 ani. Cele mai des întâlnite simptome ale otitei sunt durerea, tendinţa copilului de a-şi freca urechea mai des, eventual secreţiile care se scurg din ureche şi stările de nervozitate.
„Dacă bebeluşul a contractat o infecţie a urechii, le recomand părinţilor să monitorizeze evoluţia acesteia sub supravegherea medicală, deoarece, netratată corespunzător, otita poate avea consecinţe severe, în unele cazuri ducând chiar la pierderea acuităţii auditive. Este posibil ca astfel de infecţii să impună şi administrarea de antibiotice – doar medicul, în urma consultului medical, poate decide tratamentul adecvat. De asemenea, analgezicele pe bază de ibuprofen calmează durerea resimţită de copil, reducând şi inflamația asociată otitei. Acestea pot fi administrate începând cu vârsta de trei luni, respectând indicaţiile de dozaj menţionate în prospect. Datorită formulei pe care o conţin, efectul lor durează până la opt ore.” completează Prof. Dr. Evelina Moraru.
Durerea de cap
Durerea de cap este în general specifică adulţilor. Cu toate acestea, copiii o pot resimţi şi ei, de exemplu atunci când au o afecţiune febrilă. Alţi factori care pot asocia durerea de cap sunt erupţia dinţilor, problemele de vedere sau paraziţii intestinali.
„Durerea de cap apare şi la copil, indiferent de vârstă. Părinţii îşi pot da seama de amploarea ei dacă bebeluşul se întinde în pat, ceea ce indică o intensitate mare a durerii. În cazul în care durerea persistă pe parcursul unei zile întregi, copilul trebuie obligatoriu consultat de medic pentru a preîntâmpina o meningită – care poate debuta în acest fel.” este de părere Prof. Dr. Evelina Moraru.
Durerea în gât
Durerea în gât se prezintă ca o inflamaţie sau înroşire a ţesuturilor. Zonele afectate în mod obişnuit sunt faringele şi laringele (parte a căii respiratorii care conţine corzile vocale).
„Durerea în gât este în majoritatea cazurilor determinată de o infecţie virală, ca simptom al răcelii comune. Alteori poate fi provocată de boli bacteriene, de exemplu amigdalita streptococică, sau de bolile copilariei precum varicela sau rujeola. Copilul poate refuza să mănânce sau va plânge la înghiţirea mâncării. De aceea, recomand ca în această perioadă mesele să fie în principal lichide, dar consistente, hrănitoare, servite la o temperatură medie, în niciun caz fierbinţi pentru a se evita acutizarea inflamaţiei din gât. Pentru calmarea zonei, părinţii pot da copiilor un anti-inflamator, însă simptomele trebuie monitorizate medical astfel încât să fie corect identificată cauza durerii.” declară Prof. Dr. Evelina Moraru
