Asocierea alimentară are anumite caracteristici de compatibilitate care, dacă nu sunt respectate, determină digestie lungă şi dificilă, cu fermentație şi generare de compuşi toxici: balonare abdominală, constipație, arsuri, malabsorbție, malnutriție, maladii diverse acute sau cronice.
Ce trebuie să știm este faptul că enzimele digestive au o înaltă specificitate, fiecare enzime acționând numai asupra unor legături chimice din macronutrienți: proteazele asupra proteinelor, amilazele asupra amidonului, lipidele asupra lipidelor etc. în anumite condiții de PH, alcalin sau acid. Fiecare aliment este digerat cu viteze diferite. De aceea, greșind alimente incompatibile riscăm blocarea digestiei cu toate consecințele ei negative asupra sănătății.
De ce nu se amestecă carnea cu cartofi sau pâine?
Pentru că carnea cere sucuri gastrice acide pentru digestie, iar pâinea și amidonoasele cer sucuri alcaline. În momentul în care noi le mâncăm asociate, carnea cu amidonoasele sau făinoasele, digestia este stopată.
Nu se combină nici fructele şi zaharurile cu alimente amidonoase. La fel, asocierea alimentelor dulci (fructele care conțin fructoză) și zaharurile cu proteinele iarăși nu se combină. De asemenea, nu se combină alimente amidonoase cu băuturi şi alimente acide sau acre, sau cu alcool. Trebuie ştiut că alcoolul este un element care stopează digerarea alimentelor şi practic blochează enzimele digestive. Din cauza asta, alcoolul nu se combină şi nu se bea în timpul mesei.
Fructele trebuie să fie numai și numai gustări între mese. Între masa de dimineață şi masa de prânz, la două ore de la masa de dimineață se mănâncă o gustare din fructe. Este foarte corect în felul acesta, urmând două ore până la masa de prânz. Deci să existe două ore înainte de fructe, două ore după fructe. Iar dacă dorim să avem un mic dejun din fructe, iarăși este corect, dar numai fructe.
Combinații sănătoase de alimente: leguminoasele(soia, fasole, mazăre, năut, linte etc.) sunt complementare cu amidonoasele (făină, pâine, orez, paste făinoase, cartofi, porumb), împreună crescându-le valoarea biologică a proteinelor. Asocierea grăsimilor cu verdețuri este favorabilă, deoarece sărurile minerale din acestea ușurează scindarea lipidelor. Alimentele naturale integrale, în stare proaspătă sau, după caz, pregătite prin metode adecvate consumate în asocieri corecte ușurează digestia şi absorbția nutrienților, cu beneficii pentru sănătate şi calitatea vieții. Consumul de alimente naturale în asociație corectă, sub formă de mâncăruri simple în cantități rezonabile într-o dietă echilibrată şi diversificată, cu alternanța perioadelor de excludere săptămânală a grăsimilor şi proteinelor animale, are efecte pozitive puternice asupra nivelului de energie fizică şi mentală. În ceea ce privește combinațiile sănătoase putem consuma, de exemplu, legume şi verdețuri cu proteine. Deci salatele cu proteine. Salatele verzi sau legumele (fasole, conopidă, broccoli, dovlecei) le putem utiliza cu proteine (carne, lapte, ouă, brânză). Aceasta este o asociere benefică clasică. De asemenea, amidonoasele, cum ar fi cartoful, dar și făinoasele ( pastele, pâinea), tot ce conține făină poate fi asociată la fel cu legume şi verdețuri.
Deci avem două mari categorii: A. proteinele și B. făinoasele. Între ele nu există combinație benefică. Însă pe fiecare categorie le putem combina cu verdețuri şi legume. Deci proteinele le putem combina cu verdețuri şi legume,făinoasele cu verdețuri şi legume. Atenție, zahărul şi fructele numai între mese. Produsele zaharoase și fructele între mese, pentru că atât fructoza, cât şi zaharoza determină fenomene de fermentație care nu sunt deloc benefice pentru sănătate.
