Din cuprinsul articolului
29 octombrie – Ziua Mondială a Accidentului Vascular Cerebral (AVC) este un moment dedicat conștientizării globale asupra uneia dintre cele mai grave urgențe medicale ale secolului. În această zi, organizațiile medicale, specialiștii și comunitățile din întreaga lume atrag atenția asupra importanței prevenției și a recunoașterii rapide a simptomelor care pot salva vieți.
Deși este adesea asociat cu vârsta înaintată, accidentul vascular cerebral poate apărea la orice vârstă și rămâne o cauză majoră de dizabilitate și mortalitate la nivel mondial.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste 15 milioane de oameni suferă anual un AVC, dintre care 5 milioane mor, iar alți 5 milioane rămân cu dizabilități permanente. România se numără printre țările europene cu una dintre cele mai mari incidențe – peste 60.000 de cazuri în fiecare an, iar rata mortalității depășește media europeană.
În fața acestor cifre, informarea și reacția rapidă devin esențiale. Fiecare minut contează atunci când fluxul de sânge către creier este întrerupt.
Ce este un accident vascular cerebral
Un accident vascular cerebral (AVC) apare atunci când fluxul de sânge către o parte a creierului este oprit sau redus brusc. Fără oxigen și nutrienți, celulele cerebrale încep să moară în doar câteva minute.
Există două tipuri principale de AVC:
- AVC ischemic, care reprezintă aproximativ 80–85% din cazuri, cauzat de un cheag de sânge sau o placă de grăsime care blochează o arteră;
- AVC hemoragic, mai rar, dar adesea mai sever, produs prin ruptura unui vas de sânge care duce la sângerare în creier.
Ambele forme sunt urgențe medicale majore, iar prezentarea imediată la spital este vitală.
Principalele cauze și factori de risc
Hipertensiunea arterială necontrolată este cel mai important factor de risc pentru accidentul vascular cerebral. Alte cauze frecvente includ:
- nivel crescut de colesterol și trigliceride;
- diabet zaharat;
- obezitate și sedentarism;
- fumat și consum excesiv de alcool;
- boli cardiovasculare precum fibrilația atrială;
- stres cronic și alimentație dezechilibrată.
„Accidentul vascular cerebral nu este doar o boală a vârstnicilor. Vedem tot mai des cazuri la persoane tinere, între 30 și 40 de ani, din cauza stilului de viață sedentar, a alimentației bogate în grăsimi și a lipsei de odihnă”, explică dr. Dan Mitrea, medic neurolog.
Cum recunoști simptomele unui AVC
Simptomele apar brusc și pot fi ușor de observat dacă știi ce să cauți. Cea mai simplă metodă de reținere este acronimul FAST, utilizat în campaniile internaționale de conștientizare:
F (Face) – asimetria feței: un colț al gurii cade, iar fața pare „trasă” pe o parte;
A (Arms) – slăbiciune la nivelul brațelor: persoana nu își poate ridica simultan ambele mâini;
S (Speech) – dificultăți de vorbire: vocea este neclară, incoerentă sau pacientul nu poate rosti cuvinte simple;
T (Time) – timpul este esențial: sună imediat la 112.
Fiecare minut pierdut înseamnă aproximativ două milioane de neuroni distruși. Cu cât intervenția este mai rapidă, cu atât șansele de supraviețuire și recuperare sunt mai mari.
„Pe lângă semnele clasice, există și simptome mai subtile care pot anunța un AVC”, avertizează dr. Mitrea:
- durere de cap bruscă și intensă, diferită de migrenele obișnuite;
- pierderea vederii la un ochi sau vedere dublă;
- amorțeală sau slăbiciune într-o parte a corpului;
- pierderea echilibrului, amețeală, dificultăți de mers;
- confuzie sau dificultate în înțelegerea vorbirii altora.
- Oricare dintre aceste simptome impune apelarea imediată a serviciilor medicale de urgență.
Tratamentul: fiecare minut contează
În cazul AVC-ului ischemic, tratamentul medicamentos cu substanțe trombolitice – care dizolvă cheagul – poate fi administrat doar în primele 4,5 ore de la debutul simptomelor.
În anumite cazuri, se poate recurge la trombectomia mecanică, o procedură intervențională prin care medicul extrage cheagul cu ajutorul unui cateter. Aceasta trebuie efectuată în maximum 6 ore.
Pentru AVC-ul hemoragic, tratamentul se concentrează pe oprirea sângerării, reducerea presiunii intracraniene și, uneori, intervenția chirurgicală.
Recuperarea după un accident vascular cerebral
Recuperarea este un proces complex și de durată, care necesită fizioterapie, logopedie, consiliere psihologică și sprijin familial constant.
Mulți pacienți rămân cu sechele – paralizie parțială, dificultăți de vorbire, tulburări cognitive sau emoționale – însă rezultatele pot fi remarcabile atunci când tratamentul și reabilitarea încep devreme.
„Recuperarea poate fi spectaculoasă dacă pacientul este motivat și are sprijinul unei echipe multidisciplinare. Dar totul depinde de cât de repede ajunge la spital”, subliniază dr. Dan Mitrea.
Prevenția rămâne cea mai bună strategie împotriva accidentului vascular cerebral. Medicii recomandă:
- controlul tensiunii arteriale, al colesterolului și al glicemiei;
- renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool;
- activitate fizică regulată – cel puțin 30 de minute de mers pe zi;
- alimentație echilibrată, bogată în legume, fructe, pește și cereale integrale;
- controale medicale periodice, mai ales pentru persoanele cu factori de risc cardiovascular.
Chiar și persoanele aparent sănătoase ar trebui să își măsoare tensiunea și colesterolul o dată pe an, pentru a detecta eventualele probleme înainte ca acestea să se transforme în urgențe medicale.
