Câte puțin din toate, aceasta ar trebui să fie regula de aur a meselor de Paște, dacă vreți să vă satisfaceți papilele gustative, fără să vă dați stomacul peste cap.
O mulțime de români ajung să petreacă Paștele pe patul de spital, la perfuzii, pentru simplul motiv că, după ce au rezistat cu stoicism unui post bazat pe leguminoase, s-au „premiat” mâncând la masa de Paște de parcă nu ar mai exista ziua de mâine. Fără să nege faptul că friptura de miel, drobul și pasca sunt alimente gustoase, nutriționiștii spun că rolul acestora este să ne satisfactă psihicul, nu fizicul, astfel că ar trebui consumate cu măsură și doar în combinație cu verdețuri sau lactate, care să mai echilibreze balanța. Unde mai pui că lăcomia de la masa pascală vine la pachet cu dureri groaznice de fiere.
„În general, bucătăria românească este dezastruoasă, plină de prăjeli și carne tocată, iar asta se observă mai ales în preajma sărbătorilor. Ideal ar fi ca oamenii să fi respectat cele trei mese și două gustări și în timpul postului, pentru a păstra o normalitate. Trecerea de la o alimentație bazată pe legume la una bogată în carne poate fi extrem de periculoasă. Noi, cei de la Urgențe, obișnuim să spunem că prima și a doua zi de Paște sunt dedicate colecistelor”, explică doctorul Bogdan Guinea, medic medicină de urgenţă și consultant în nutriţie.
Ouăle roșii trebuie „raționalizate”
Tradiția ciocnitului ouălor roșii face ca acestea să fie primele pe lista alimentelor de care se face abuz în această perioadă, în special în dimineața primei zile de Paște. În realitate, arată specialistul, porția recomandată este de unul-două ouă pe săptămână: „Nu o să putem respecta această regulă tocmai acum, dar putem măcar să punem deoparte unele dintre ouăle ciocnite și să le mâncăm a doua zi”. Iată câteva propuneri ale acestuia, pentru un mic-dejun cu tematică pascală și relativ sănătos: salată verde și un ou roșu, o felie de drob și un iaurt degresat, o felie de pască și un iaurt. Doar friptura și ciorba de miel trebuie evitate complet la masa de dimineață și păstrate pentru prânz, când vor fi servite alături de legume.
„Un pahar de vin de 200 de ml este și el permis, cu condiția să fie cât mai natural. Putem gusta din toate la o masă, însă câte puțin. Vom avea astfel un ou roșu, cu o bucată de friptură și o felie de drob. Seara se poate mânca o ciorbă de legume, ceva ușor de digerat”, mai arată nutriționistul Bogdan Guinea.
Și persoanele care țin la siluetă se pot alege cu indigestii și dereglări de tranzit, dacă încearcă să „ardă” masa de Paște la sală, pentru că vor folosi din rezerva de energie eliberată de organism pentru digestie.
Plimbarea, digestiv natural
„Oricum, nu vor arde caloriile mâncate în urmă cu câteva ore, acelea au nevoie de mult timp ca să se absoarbă. Nici întins la orizontală nu e bine. Mai utilă ar fi o plimbare la pas, pentru a stimula digestia”, este sfatul expertului. Ca reguli generale, micul dejun ar trebui să se ia în intervalul orar 7.00-9.00, prânzul între 13.00 și 14.00, iar cina până în ora 20.00. La acestea se mai adaugă două gustări, de la ora 11.00 și 17.00, formate din fructe, legume și lactate.
Profilul românilor„pofticioși”
Cei care întrec totuși măsura, se pot drege singuri cu pilule care să calmeze durerile de stomac și să relaxeze musculatura intestinală, eliminând aciditatea. Pe de altă parte, vărsăturile și diareea sunt două simptome alarmante, care ar trebui să-i trimită direct la Urgențe. „Acestea două nu te omoară, dar deshidratează, ceea ce te poate duce în cele din urmă la deces. Pacienții care se prezintă cu dureri de colecist sunt, de regulă, persoane cu vârsta cuprinsă între 40 și 45 de ani. Majoritatea abuzează de grătare de miel, sarmale și drob”, mai spune medicul specialist în medicină de urgență Bogdan Guinea.
Andreea Ciulac
